Era în miez de toamnă și rugina
Avea ecoul sângeriu în mica
Poiană de pe muntele Furnica,
Când se topea halucinant lumina.

Mă izgonise de acasă frica
De tunete și fulgere la vina
Că șarpele-mi trecuse la vecina
În curte și-i mâncase păsărica.

Din transa rugăciunilor adâncă
M-am deșteptat cu ochiul amorțit
De mângâierea vântului, sperând că

Pot repara tot ceea ce-am greșit,
De pasărea vecinii îmi mănâncă
Reptila care s-a balaurit.

31 mai 2007 (Viena)