Uneori, destul de rar,
Mi se-ntampla ceva straniu.
Ma-ntreb cum va arata
Peste secoli, al meu craniu.

Imi imaginez, lugubru,
Descompunerea inceata
Si ivirea unor oase
Albe, cu lucire mata.

Ma revolt si ma intreb
De ce totul in mormant ?
Doar sunt patru elemente,
Apa, aer, foc, pamant.

Vreau, cand va sosi momentul,
Sa ma contopesc cu toate
Si de-aceea, testamentu-mi
Va contine, dupa moarte:

In vreo patru parti egale
Corpul meu va fi transat.
Un sfert aruncat in aer,
Altu-n mare aruncat.

Piciorul stang e cam eretic
Vreau ca sa fie ars pe rug,
Iar dreptul intr-o aratura
Destelenita de un plug.

In felul asta pasari, pesti
S-or bucura la moartea mea
Si, poate, ca intr-o balada,
Din cer va cobori o stea.