Stau linistit intre mese,
mama a sufletului meu si tata
al iubirii mele,
privesc pierdut la cifra 7,
te aud des,
tragedia e gluma si
gluma e o nebunie.
Dungi frante de mirosul
lipsei tale se aduna sa-mi
compuna privirea, fiinta mi
se naste din absenta, din esec,
din camp, irisul
mi se scruma in gand,
stau, statuie de nisip lipsita
de cuvant.