Plimbare

Pescăruș țipând.
Marea a înghețat alb
sub pașii mei triști.

Pe dig

Far verde, clipind
din când în când spre mine.
Cel roșu doarme.

Tentație

Piatră în mână –
cred că am să o arunc
pe fundul mării.

Dizolvare

Îmi număr pașii:
fiecare dintre ei
se pierde încet.

Seară

O aștept pe dig
fără să o cred venind –
stabilopozi reci.

Pași

O grămăjoară
de nisip fin, înghețat.
Să o ocolesc?

Val

ÃŽntre orizont
și mine vine un val:
e tot mai mare.

Alerg

Stropi sărați în vânt.
Nu mă feresc și alerg
tot mai repede.

ÃŽntrerupere

Fără de vânt eu
nu aÈ™ auzi acum
râsul intrusei.


Așteptare

Undeva, aici –
ea o să vină râzând,
cu părul umed.

Eu

Cine să fiu eu?
Mă plimb de unul singur
și scriu poezii.

Timpul trecând

Plaja pustie…
Tot mai noapte între cer
și privirea mea.

Prea târziu

Nu o să vină:
am buzele reci și vreau
să fiu acasă.

Prezență

Toți câinii latră –
încă un curajos azi,
printre pescăruși.

Ea

Mă întorc, o văd
cu mâinile în geacă.
O întâmpin, râd…



/13.04.2003/