ma imbata, ma asfixiaza,
teama de existenta,
teama de propria-mi existenta...

suflet calator prin spatii,
dor carnile de sub unghii,
mi se zbate ochiul,
ceafa, mana, organul,
si toate, in zborul meu,
in prabusirea mea,
ma imbata, ma asfixiaza.

mi-e teama de mine,
de tine, de bine,
de ceea ce ar putea fi
si nu este, de ceea ce
este si nu ar putea fi.

virgule ratacite,
amagiri substantiale,...
ce paradox iluzionist!

cum as putea continua
daca nu as simti
cum ma imbata, ma asfixiaza,
teama de existenta,
teama de propria-mi existenta?


28 iulie 2003