îți tatuam anotimpuri în palmă
atunci când m-apuca de gleznă dorul de tine
cu o felie de cer spălam gândul
de pe aripile fluturilor oranj
jucându-ne de-a ascunsa printre idei
te iubeam ca pe-o frunză
tu mă-nșelai într-un măr de ceară
în nopțile pierdute
miroseam a verde și pârg sub un fulg de lumină

numai sufletul meu ardea albastru
la umbra unei coaste
de gheață

eu,
el
și singurătatea unei ierni
ce-și piaptănă azi pletele cărunte