cum de primim originalul


“de primit originalul”, astfel
se schimbă lumea din vreme în vreme
secretara blondă cu ochii înfipți perpetuu în carcasa albă
îmi trimite acest bilețel misterios
„de primit originalul” pe fond galben cu lipici pe spate
o spinare ‘nalt arcuită ca pudrată de-o liană prezumptivă
zgomotoasă în față, mașinile de scris nu se opresc niciodată

„de primit originalul”, astfel
în câteva strofe întrerupte de
surâde tandru îmi întinde altă hârtie
nu e chiar ultima, privirea ei spune asta
nu mă privește chiar din fața ochilor, mâinile ei tremură, spun asta

jamais t’arrette Brel!

“de primit originalul”, astfel
micuța ei pisică a murit în
mașina de gătit care n-a știut să-i spună, ele ,ei ea
bea cafea cu mâinile crispate pe balustrada de fier a balconului
domnul Coelho murise și el sub o veioză ENORMÃ

„de primit originalul”, astfel
în fiecare zi la ora opt mulțime pornim calculatorul

pornim într-o plimbare deasupra malului Senei
nu recunosc nimic!
Vrei să faci dragoste, nu?
„De primit originalul”!
de-a lungul feselor mele armate de neputincioși au demonstrat absurdul
enormă
am fost de acord cu totul zi de zi totul era altceva până
viața cât mai lungă să fie de parcă timpul înțeles falic ar fi, nu?
ce mai cunosc
între noi n-ar fi nimic dacă n-ai fi „i și ăși, răși arăși, iarăși” tristă

așa se plictiseau toți, scriind altceva
oricât de modern ar fi nici ea nu scria după dictare
s-ar fi îmbrăcat în fiecare zi
cu forța
eram toți înarmorați
de victoria, de victoria cu... dinții strânși a autenticității


„de primit originalul”, astfel
închizând definitiv jurnalul unui geniu
și alte asemeni răcoritoare metafore ca inteligența 111
ca individul

să ne pierdem în obscur, de unde am venit, din piz&ă, din „quarci”, din punct

nu mă voi împărți „voi veni
CA NIETZCHE”
cărți într-ajuns de necitite
poeme într-ajuns nescrise încât
să lase loc unui plămân tolerant,
al tău, firește

și ce alte litere...nu nu, niciodată
„de primit originalul” un fel de vissssss
ordinea care împarte orgasmice lovituri de ciocan
„e suficient”

și nu!
spuneți măcar ca încercare podurilor măcar ca încercare peste ape, astfel
„de primit originalul” în cizme groase privim, citim

la viiiiiiiiiie! ne fait pas des cadeaux!

doamne,
nu e vina mea că fac pipi și privesc două pete galbene de igrasie pe tavanul budei
crede-mă!

„în viața mea” n-a avut decât dorința unui proiect, spune ea
„ploaia să-mi aducă iubiții ca pe o metaforă”, mormăi
care m-ar încânta până la
mă întrerup
plâng, nu nu
îți promit, poemul n-o să se întrerupă niciodată
nici rușinea lui, niciodată
„ce deștept sunt!”

CASETOFON urlu!
e „doar”, spun și nu înțeleg nimic din împărații altor vremuri

în âmpărăția lui „nu e doar greșeală”
nici la sfârșitul zilelor măcar
învocabularul celor trei „Silabe te iubesc” băiete

apa clarului se apropie de sfârșit, o bem doar împreună
și muzică și

doar totul ducă-se de unde a venit





„nu mă părăsi doar”, secretară blândă
nu mai bate litera bb
băiete nu? Băiețaș...ești tânăr doar...
nu uita legătura, fac legătura, fac tot ce vrei realtivistule... i-istule

țanțoș merg unii prin opezie ca după o grea operație de trepoeanație
și gândiți-vă, în continuare nu asta înțelegem

trilul dulce cu cel aspru să le iertați
DE PRIN INDIVID se adună
pagini care rămân doar cu o prosternată putere
ne lasă să vedem filme în continuare

a, uitasem, „de primit originalul” în ritmul gândurilor altuia
secretară simbol dragă a scrisorilor ce-mi scrii neîncetat
pe semne te-am dezamăgit