Sindromul infantil al morții
sunt
închisă-n viața-mi de mormant
Sunt tot ce-a fost și va rămâne
ziua de ieri, ziua de mâine
Pierdută-n ceața unui gând.

Sunt glasul durerii morbide,
Sageata privirii rigide.
Asemeni nopții fără lună
sunt
Inger umbrit pe acest pamant


Sunt ce rămâne dintr-un vis
clipa pierduta în abis.
Ca ploaia ce cade în noapte
sunt
rece și prinsă în moarte...