o bucată de cer,
o frîntură dintr-o imagine completă,
un colț de primăvară.
un început de după amiază topit în plasma clipei,
un trotuar uscat de timp și frînt de pași semimorți
se comprimă într-un ochi de lumină
îmi înmoaie degetele de cleștar

de cuvinte nu mai e nevoie...
ar risipi miracolul printre buze
și atunci l-ai căuta toata viața printre spini.

de ce să nu aștept pînă nu vei ști cu siguranță unde să-l găsești?...