Azi a murit copacul cel batran din cimitir
Si crengile lui negre acum sunt mute
Iar trunchiul incrustat cu mii de cute
Sade cazut si murmura- n delir.
Azi a murit copacul cel batran din cimitir…

Ce jalnic e sa il privesti murind
El, care cu umbra sa, alina somnul mortii
Acum e trist si- ntepenit in fata portii
Si crengile- i spre cer a ruga se intind.
Ce jalnic e sa il privesti murind…

Astazi s- a stins destinul cel de veacuri
Copacul cel batran adoarme nemiscat
Si moarte- i curge- n vine, o, Doamne, ce pacat!
Caci ce frumos era, cu bratele- i in ceruri.
Astazi s- a stins destinul cel de veacuri…

Asa plecam cu totii, asa plecam mereu,
Copaci din cimitire, oameni de pe pamant,
Caci viata noastra este un drum catre mormant
Si simt ca tot acolo ma voi grabi si eu.
Asa plecam cu totii, asa plecam mereu…