Simt cum in amurg atomii se transform
Inspirati avid de-un plaman ionic,
Durerosul vals pare-aproape sonic
Pe urechea care zeii n-o adorm.

Pulsul sangeriu, izul mortii, tonic
Isi dau maini de stele, ratacind diform;
In curand expira peste cei ce dorm
Nemateriu ceas, stralucind agonic.

Crucea noptii astfel ma gaseste-apus,
Fara de materii bratu-n poala ta,
Trupul meu-de abur, gandul meu-supus,

O tacere dulce prinsa-n ,,a uita``.
Si nimic vreodata de-a putea fi spus.

Imi respir fiinta fara ,,nu`` sau ,,da``.