nu aveam semne
făceam din paginile tale
cifră magică
nopților ascundeam cărți
sub piele îmi spuneai lasă cititul
mai bine desprinzi norii urci ploile
atunci a mirare mirosea cercul de înscris viața
era în mintea mea
doar duminica mama
ținea pe umăr o geantă albastră cu cer de vară
noi duceam dealul pădurea aripa restul
de lume râdeam odată mi-a rămas ziua fluture
pe degete

uneori sub piele îmi umblă o carte
deschisă la aceeași pagină
a copilăriei