M-ai găsit curgând pe ape
Pe izvoare tot mai reci
În întunecata noapte
Condamnat la dor pe veci.

Îmbrăcată-n voal de șoapte
Mi te-ai arătat în cale
Mângâindu-mă pe ploape
Cu săruturile tale.

Te-am privit, erai o zână
Cum nici n-am îndrăznit vreodată să visez,
În drumul tău m-ai luat ușor de mână
Și m-ai lăsat să te urmez.

Dar m-am lovit în drum spre tine
De-un vechi altar de netrecut:
Aici e lumea mea, în mine,
Iar tu ești doar un vis acut.

Și-atunci să-mi spună cineva pe bune,
Eu nu-nțeleg decât că, deci,
Cu toate zânele din lume
Sunt blestemat la dor pe veci.

8-9 august 1999