cârja istoriei
mi-a făcut răni sub inimă
vin pe jos de pe front
plec pe front
mai am cuvinte în cartușieră
(am și în herb)
mă duc să iau drapelul
și să vin acasă

cal inconștient
calc în picioare morții nimănui
aud inimile cu ceas ticăind
dar nu mă feresc
de mult nu mă mai feresc
de sufletele antipersonal
care îți retează picioarele

sunt pe front
merg pe front
picioare n-am singurul rău
care se poate întâmpla
este să mor drumului
și să devin odihnă eternă

când crește iarba
aud cum respiră morții
când crește păpădia
aud cum se iubesc morții
când crește mătrăguna
aud cum mor morții
aud cum trosnește
arma strânsă la piept
alăptând cuvintele
atacând la baionetă

sunt cel mai feroce soldat
am în gură un cap