….
Poate că noi am duce-o mai
bine unul fără de celălalt
oricum, inimile noastre sunt
de mulți ani încoace
niște jucării de cristal
în vitrinele magazinelor second-hand
și, trupurile, la o adică, nu
mai are rost să le condamnăm la viață
tocmai acum când sărbătorim apocalipsul.
Scalpurile? Acestea să ne joace festa?
Vor o oglindă pentru a-și admira
ceafa – sexul creierului?
însă cum n-am da-o, vom vedea același chip
reflectat în mlaștina singurătății.
Dar…alt gând mă străbate
și-mi spune că totul, totul
există în semantica lumilor posibile.
Totuși, de ce caut să mă
(mo)lip(s)esc de tine?
Tot-uși?