- Unde mi-e mama ? Unde-i este locul ?
Pe înțelept copilul îl descoase.
Și i-a răspuns, cu vorbele-i mieroase :
-În țara-n care mai domnește focul.

Trist a rămas vlăstarul. Stânci hidoase
Apar în zare. - Unde mi-e norocul ?
Se-ntreabă pruncul, prelungindu-și jocul .
-Pe-un țărm în care dorm oștiri de oase.

Ca să te-nalți și piscul să te țină,
Ucide Taurul în noi pitit,
Zdrobește șarpele ce o să vină

Si-ți vei găsi măicuța. L—a privit.
Bătrânul devenise o lumină.
A tremurat în ram și a pierit.


12 iunie 2004