În curând pe ecrane în 3D firește

BОЙНА И МИРБ
adică RÃZBOI ȘI PACE
Am scormonit în toate direcțiile căutând argumente care să susțină ideea că pelicula-i un remake bun, da’ n-am găsit.;avem de-a face cu o chestiune ciudată care nu seamănă nici pe departe cu prima variantă realizată după cărțoiul lui nea Tolstoi, în plus colcăiala de efecte speciale e atât de buimăcitoare încât la o vreme nici nu-ți mai dai seama care-s actori și care personaje virtuale.
Vorbim de fapt despre o meschino-producție moșmondită în studiourile 22ndCentury MatraFox și Metru-Moldwyn-Graier care se pare că a fost filmată la naiba-n praznic prin Turkmenistan sau Mongolia.
Distribuția “betonată” nu reușește să salveze creația regizorului Jonathan Demme (v-amintiți, nu-i așa? de thrillerul său “Tăcerea Mieilor” realizat în Mărginimea Sibiului) iar coloana sonoră monumentală generează un tandem “tuse-junghi”- în speță junghiul fiind reprezentat de micuțul Vanny de Dito în rolul lui Andrei Bolkonski. Robert de Biro ( da! ați citit bine este vorba de un văr maghiar al celebrului de Niro) intră foarte bine-n pielea personajului Natașa Rostova și ,după cum se aude ,nici în ziua de azi n-a iesit de acolo. Folin Carrel are o apariție memorabilă în rolul rebelului cecen ,în schimb Ceorge Glooney e penibil deoarece nu renunță la aerul macho nici când interpreteaza pe tăntălăul cartierului.
Filmul debuteză cu o scenă duioasă care este plasată în vremea copilăriei lui Andrei Bolkonski (Vanny de Dito) și se desfășoară într-o superbă pădure de salcâmi bătrâni și strâmbi. Bunicul ( Forgan Mreeman), primul soldat sovietic de culoare , îi istorisește nepoțelului Andrei faptele sale de vitejie făptuite în primăvara anului 1945 când Berlinul era asediat de bolșevici. Copilul ascultă siderat și usor rușinat o epopee care amestecă rafale de mitralieră ,salve de tun ,nemțoaice ușor siluite, mici jafuri și beții crunte pe bază de spirt sanitar. Bătrânul, gâtuit de emoție și astm bronșic, îi explică micului ascultător cum reușise într-un interval relativ scurt de timp să-i înfiga unui nazist baioneta-n fund și apoi să arboreze drapelul sovietic pe fațada berăriei ,,Spritz und Tanzen mit Matilda,,. Baiețelul, mut de admirație și ușor transpirat, se mulțumește să mângâie ușurel decorația coclită prinsă la reverul pijamalei dungate a vârstnicului infanterist în timp ce acesta tușește vârtos. Codrul freamătă tainic, piciorul de lemn al bătrânului scâțâie ritmic iar copilul își explorează nara stânga cu indexul mâinii drepte......
Urmează o întorsatură regizorală uzată profund din cauza utilizării repetate în sute de pelicule: acțiunea sare brutal într-un prezent sumbru care conține o urbe afumată din cauza bombardamentelor (Groznîi) și pe Andrei al nostru ,”afumat,, și el (pare-se un vajnic păstrător al tradițiilor strămoșești legate de utilizarea spirtului în dezinfectarea sistemului digestiv). Doar 22 de primăveri are eroul nostru, e caporal al armatei ruse în care s-a înrolat voluntar din pricina unei gigantice decepții pricinuite de o dragoste unidirecțională ( mic flash-back cu Pelaghia Andreevna= Aennifer Jniston flituindu-l în diferite împrejurări).
S-a rătăcit precum gloanțele care șuieră din când în când prin aerul înghețat al dimineții cețoase. El nu se teme deoarece e bine făcut. Adică beat. Chiar acum nu-l interesează soarta războiului ruso-cecen ci amplasarea bucătăriei de campanie pe care o dibuie în cele din urmă. Miroase incalificabil a fasole fără ciolan și caporalul se așează docil la coadă strângând spasmodic gamela mizerabilă din tablă emailată. Când mai sunt câteva persoane (patru tanchiști și un câine) până să-i vina rândul apare ca din pământ (mai exact dintr-un canal) rebelul cecen (Folin Carrel), care-și dezgolește bustul păros dând la iveală un percing dubios și-o centură care conține vreo 5 kile de TNT. Asistența împietrește iar teroristul ține un scurt discurs despre globalizare, postmodernism , raționalismul lui Descartes și turbanul lui Mohamed ; detonarea explozivului vine în loc de concluzie și atmosfera se umple de boabe de fasole , ciozvârte de tanchiști și fragmente de martir islamic.
Andrei Bolkonski (reamintim= chipeșul Vanny de Dito) supraviețuiește miraculos fiind aruncat de suflul exploziei în sufrageria casei cu nr.69 , mă rog regizoru’ o fi crezut că-i mare subtilitate să dea un zoom pe numărul casei și apoi prim plan pe mecla afumată a lui Vanny care, privind chiorâș prin norul de praf, rostește o replică memorabilă ( din categoria ,,Un fleac ; m-au ciuruit,, ) :,,Bă, care te dai mascul alfa p-acilea ?,,
Încăperea conține un bărbat care rânjeste prostește (Ceorge Glooney) o babetă cu privire luminoasă și fața ca un cearceaf mototolit (Seryl Mtreep) și diva locala Natașa Rostova=Robert de Biro (din nou păcătoasele de flash-back-uri cu rolul stupefiant realizat de super starul comunal Natașa în drama cehoviană ,,Trei surori și-o asistentă medicală,,). Caporalul se dezmeticește încetișor, s-ar impune un viol dac-ar fi să se ia dupa poveștile bunicului dar dintr-un colț al memoriei răsare vioaie imaginea camionului cu izmene curate arzând din motiv de ambuscadă cecenă; lenjeria sa intimă are nuanța gri a disperării ...Viol, viol da’ orișicât.....N-apucă să-și termine gândul că cei trei sar pe el
și-l deposedează rapid de căciulă, briceagul cu tirbușon, maieul de lâna, vesta antiglonț și scobitoarea din colțul gurii. Urmează un dialog cam insipid care scoate în evidență rapacitatea damelor, candoarea lui Andrei și inexplicabilele apăsări existențiale care-l bântuie pe tăntălăul interpretat de masculul Glooney. În cele din urma Andrei este aruncat în stradă iar peste oraș începe să se cearnă o ninsoare generată pe computer (presupun) .
Prim-plan cu amărâtul nostru ciugulind boabele de fasole lipite de fațada clădirii apoi șuierat sinistru al unui proiectil de mare calibru care spulberă tot... Ninge în continuare și-n fundal ceva muzica solemnă, poate-i Simfonia pentru pian, obuzier și fanfară a lu’ Rahmaninov ori poate-i Recviemul pentru țambal și flașneta opus 7,62 de Fărâmiță Lambru ...
Cam asta-i tot ,se deruleaza rapid genericul urmat apoi de reclama următorului film tridimensional......Este vorba despre unul care-l protejează pe Decebal de romani și care-n momentele tensionate spune ” Hasta la vista, baby !,,