agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-04-23 | [This text should be read in romana] |
Janek a plecat dimineața la liceul "Dumuăă al Sahra" ("Lacrima Deșertului"). Avea de parcurs mai bine de un kilometru, dar, ca de obicei, a preferat să meargă pe jos. Pe drum s-a întâlnit cu un coleg, profesorul de istorie Taiș (Împrăștiat) Dzakiraalfil (Memoriedeelefant), care a început un interogatoriu:
- RevoluÈ›ia din È›ara dumneavoastră se numeÈ™te "de catifea", aÈ™a este? - Cehii spun "sametová revoluce", adică "revoluÈ›ia de catifea", iar slovacii - "nežná revolúcia", adică "revoluÈ›ia delicată". - Cehoslovacia este statul cu cel mai puternic spirit anticomunist din sfera de influență sovietică. - Desigur, dacă avem în vedere faptul că în Cehoslovacia s-a desfășurat Primăvara de la Praga. - Azi se va sfârÈ™i revoluÈ›ia anticomunistă în Cehoslovacia? - Nu È™tiu ce să zic, probabil zilele acestea. - Mi-a căzut în mână o carte semnată de Zbigniew Brezinski cu titlul "Marele eÈ™ec: NaÈ™terea È™i moartea comunismului în secolul XX", în engleză: "Grand Failure: The Birth and Death of Communism in the Twentieth Century", care a apărut recent, la New York, sub egida Editurii Charles Scribner's Sons. Am găsit următoarea afirmaÈ›ie în original: "Marxist-Leninism is an alien doctrine imposed on the region by an imperial power whose rule is culturally repugnant to the dominated peoples. As a result, a process of organic rejection of communism by Eastern European societies – a phenomenon similar to the human body’s rejection of a transplanted organ – is underway", pe care o traduc aproximativ astfel: "Marxism-leninismul este o doctrină străină impusă în regiune de o putere imperială, a cărei ocârmuire inspiră repulsie din punct de vedere cultural popoarelor dominate. Drept urmare, un proces de respingere – similar cu respingerea de către corpul uman a unui organ transplantat – este în curs de desfășurare". Ce părere ai? - Este o afirmaÈ›ie pertinentă, care are forÈ›a unui fost consilier al preÈ™edintelui Jimmy Carter. Brezinski a mai afirmat că, pe de o parte, FranÈ›a, în dorinÈ›a ei de grandoare, a avut iniÈ›iativa de a forma un fel de republică federativă europeană, care să se opună obiectivelor geostrategice americane, iar, pe de altă parte, R.F.G., cu scopul de izbăvire în ochii Europei de trecutul ei hitlerist, a urmat È™i a ajutat acest demers cu dimensiuni continentale, formarea Uniunii Europene. - El a mai scris următoarele cărÈ›i, ale căror titluri le dau în original: "The Permanent Purge: Politics in Soviet Totalitarianism", care a apărut la Cambridge în 1956 sub egida Editurii Harvard University Press, "Soviet Bloc: Unity and conflict", care a apărut la Cambridge în 1967 sub egida Editurii Harvard University Press, "Between Two Ages : America's Role in the Technetronic Era", care a apărut la New York în 1970 sub egida Editurii Viking Press, "Power and Principle: Memoirs of the National Security Adviser", care a apărut la New York în 1983 sub egida Editurii Farrar, Strauss, Giroux, precum È™i "Game Plan: A Geostrategic Framework for the Conduct of the U.S. - Soviet Contest", care a apărut la Boston în 1986 sub egida Editurii Atlantic Monthly Press. - AÈ›i repetat "care a apărut" È™i "egida" de atâtea ori că aproape am pierdut È™irul titlurilor. - AÈ™a sunt bătrânii, nu se mai obosesc să evite repetiÈ›iile! - Mi-au plăcut titlurile, mai ales primul: "Epurarea permanentă: politică în totalitarismul sovietic". - VedeÈ›i domnule Hus, Brezinski a prezis că este în curs de desfășurare un proces de respingere a comunismului transplantat în țările Blocului de Est. Dar să È™tiÈ›i că au mai fost È™i alte preziceri ale căderii comunismului. - De exemplu… - Ludwig Heinrich Edler von Mises, un economist austriac, în 1922, în cartea "Socialismul: O analiză economică È™i sociologică" a făcut afirmaÈ›ia că, citez: "Noi trebuie să admitem că în perioada lui iniÈ›ială, un regim socialist ar putea să aibă o oarecare dezvoltare comparativ cu perioada capitalistă precedentă. Dar ce este de făcut mai târziu, când condiÈ›iile se schimbă tot mai mult? La ce ar putea fi de folos preÈ›urile din 1900 pentru directorul din 1949? Și ce i-ar folosi directorului din 1989, cunoaÈ™terea preÈ›urilor din 1949?" - Bună întrebare! - El a mai spus: "Dacă privim regimul sovietic ca un experiment, noi putem spune că acest experiment a demonstrat cu claritate superioritatea capitalismului È™i inferioritatea socialismului". - Pur È™i simplu! - Un alt exmplu: Eric Arthur Blair. - VorbiÈ›i de Eric Arthur Blair, cu pseudonimul literar George Orwell, autorul cărÈ›ilor "Ferma animalelor", publicată în 1945 sub egida Editurii Harvill Secker, precum È™i "1984", publicată în 1949 sub egida Editurii Secker and Warburg? - Exact. Ei bine, în eseul "James Burnham È™i revoluÈ›ia managerială" publicat în 1946 la Londra de Socialist Book Club È™i republicat în revista "Polemic" sub denumirea "Al doilea rând de gânduri privind James Burnham", Orwell a spus: "Regimul sovietic ori se va democratiza, ori va pieri". - Una din două! - Diplomatul american George Frost Kennan, autorul teoriei "conainment", adică de È›inere pe loc a U.R.S.S., baza teoretică a războiului rece, în articolul "Sursele condiÈ›iei sovietice", publicat în 1947 în revista "Foreign Affairs", a spus: "Statul nostru trebuie să ducă politica «de È›inere pe loc», singură È™i unilateral, iar dacă va face acest lucru fără a-i submina sănătatea È™i stabilitatea lui politică, structura P.C.U.S. va suferi o tensionare imensă, care va duce fie la o explozie, fie la o scădere a puterii sovietice". Cu alte cuvinte, Kennan a spus că, dacă U.R.S.S. nu va fi lăsată să se extindă, prin efectul de domino, atunci ea va dispărea prin implozie. - Implozie, până se va reduce la dimensiunile PieÈ›ei RoÈ™ii din Moscova? - Ha, ha, ha! Nici chiar aÈ™a! Un alt exemplu este Charles André Joseph Marie de Gaulle. - Am ameÈ›it. VreÈ›i să spuneÈ›i Charles de Gaulle. - Desigur. Fostul preÈ™edinte francez, într-o cuvântare È›inută pe 23 noiembrie 1959 la Strasbourg, a afirmat: "Da, este Europa, de la Atlantic până la Urali, este toată Europa, care va decide destinul lumii". Adică de la Atlantic până la Urali va fi doar capitalism. - Aici este loc de mai multe înterpretări. Un alt exemplu este al lui Konrad Hermann Joseph Adenauer. Iar m-aÈ›i ameÈ›it! VreÈ›i să spuneÈ›i Konrad Adenauer. - Fostul cancelar vest-german a mers cu prezicerea chiar mai departe, nu numai că se va prăbuÈ™i puterea sovietică, dar È™i că se vor unifica cele două Germanii. Astfel, în 1966, într-o cuvântare È›inută la o conferință a Uniunii CreÈ™tin-Democrate, el a spus: "Eu nu am renunÈ›at la speranță. ÃŽntr-o zi Rusia Sovietică va recunoaÈ™te că divizarea Germaniei È™i, prin aceasta, divizarea Europei, nu este în avantajul ei. Noi trebuie să fim vigilenÈ›i, iar când va veni momentul, noi nu trebuie să îl lăsăm neexploatat". - Oare se vor uni cele două Germanii? Dar cu Cehoslovacia ce se va întâmpla? - Este posibil ca Cehoslovacia să se separe în două republici. - Domnule Dzakiraalfil, dacă mai vorbiÈ›i asemenea trăznăi la adresa țării mele, nu mai vorbesc cu dumneavoastră. - De acord! Să vorbim numai despre căderea puterii sovietice! Militarul de carieră Michel Garder, în cartea "Agonia regimului în Rusia Sovietică", publicată în 1965, la Paris, sub egida Editurii La Table Ronde, a prezis scăderea lentă a puterii sovietice de când HruÈ™ciov, în cuvântarea din 24 februarie 1956, a "desacralizat aparatul de stat È™i a dus la un proces ireversibil prin care populaÈ›ia nu va mai adera la idealurile regimului într-un număr tot mai mare". El a prezis dispariÈ›ia puterii sovietice în anii ’70. - S-a grăbit! - Un alt exemplu de grabă. Dizidentul sovietic Andrei Alekseievici Amalirik în eseul "Va supravieÈ›ui Uniunea Sovietică până în 1984?" publicat în 1970 la New York sub egida Editurii Harper & Row, a afirmat că: "Orice stat, care este obligat să-È™i dedice atât de mult din energia lui pentru a controla fizic È™i psihic milioane din cetățenii lui, nu va spravieÈ›ui la infinit". - Să luăm aminte! - Să nu-l omit pe Ronald Wilson Reagan! - Iar m-aÈ›i băgat în ceață! Vă referiÈ›i la fostul preÈ™edinte american, care pe 11 august 1984, într-o probă de microfon la Postul de Radio NaÈ›ional a spus: "Dragii mei prieteni americani. Eu am plăcerea să vă spun că astăzi am semnat ordinul de scoatere în afara legii a Rusiei pentru totdeauna. Noi începem bombardamentul în cinci minute."? - Chiar despre el este vorba. Fostul preÈ™edinte american, pe 3 martie 1983, în cadrul unei cuvântări È›inute la Orlando în cadrul AsociaÈ›iei NaÈ›ionale a EvangheliÈ™tilor, a făcut afirmaÈ›ia: "Comunismul, după opinia mea, este un alt trist È™i bizar capitol al istoriei, ale cărui ultime – ultime pagini se scriu chiar acum". - Este o afirmaÈ›ie dură! - Să vă mai dau un exemplu. TroÈ›ki a argumentat È™i el căderea comunismului. - Să ne oprim aici cu exemplificările, deoarece mai avem câțiva paÈ™i până să intrăm în liceu. O întrebare să vă mai pun, pentru că sunteÈ›i istoric, se poate? - Vă ascult. - De ce credeÈ›i că U.R.S.S. va sfârÈ™i prin implozie? - Răspunsul este complex, iar într-o formulare simplificată sună cam aÈ™a: datorită căderii puterii sovietice È™i a presiunii, în special, a popoarelor musulmane din componenÈ›a U.R.S.S. *** După-amiaza, Janek a petrecut-o la Institutul Cultural Francez din Casablanca, situat într-un frumos complex de clădiri din beton È™i sticlă de pe bulevardul Zerktuni. Acolo avea impresia că se găseÈ™te într-o oază occidentală de cultură multicoloră în monotonia de deÈ™ert a atotprezentei religii musulmane. A căutat în zadar una dintre cărÈ›ile menÈ›ionate de colegul său istoric, nu a găsit nimic. ÃŽn schimb a citit presa franceză, plină de reportaje ample din Cehoslovacia, cu excepÈ›ia cotidianului "L'Humanité", care se referea mai mult la criza socială È™i politică din Hexagone. Ziua s-a terminat cu obiÈ™nuita "È™edință de partid", È›inută, de această dată, în apartamentul lui Janek. Volfik, nu prea bine dispus, a început direct, fără a mai citi ordinea de zi: -Tovarășe Janek, prezintă evenimentele din Cehoslovacia! - Pe 17 noiembrie 1989, Uniunea Socialistă a Tineretului, afiliată la P.C.C., a organizat o demonstraÈ›ie la Praga, pentru a comemora jumătate de secol de la decesul lui Jan Opletal. - Cine a fost Jan Opletal? a întrebat Jorj, singurul care avea chef de vorbă. - Jan Opletal a fost student la medicină în cadrul Universității "Carolina" din Praga, care în cehă este denumită "Univerzita Karlova v Praze". Pe 28 noiembrie 1939, mii de studenÈ›i au demonstrat la Praga, comemorând 31 de ani de la proclamarea Republicii Cehoslovacia. Armata nazistă de ocupaÈ›ie a tras în mulÈ›ime. Jan Opletal a fost rănit grav la stomac È™i a decedat pe 11 noiembrie. Pe 15 noiembrie, la funerariile lui, au asistat un număr la fel de mare de studenÈ›i, care au început o nouă demonstraÈ›ie anti-nazistă. Konstantin Freiherr von Neurath, guvernator al protectoratului Moravia-Bohemia. a decis arestarea È™i deportarea a 1200 de studenÈ›i, într-un lagăr de concentrare, precum È™i, pe 17 noiembrie, împuÈ™carea a nouă dintre ei. - După câte È™tiu eu, această zi este considerată Ziua InternaÈ›ională a StudenÈ›ilor de către Uniunea InternaÈ›ională a StudenÈ›ilor È™i de către Uniunea Europeană a StudenÈ›ilor. - Cum spuneam, pe 17 noiembrie studenÈ›ii au început o demonstraÈ›ie la care a participat È™i Václav Havel. S-au scandat sloganuri anti-comuniste, inclusiv "Hei, JakeÅ¡, la gunoi!", în cehă: "JakeÅ¡e do koÅ¡e!" - JakeÅ¡? - MilouÅ¡ JakeÅ¡ a fost prim-secretar al P.C.C. din 17 decembrie 1987, până pe 23 noiembrie 1989. El a fost înlocuit pe 24 noiembrie, de Karel Urbánek. - Cine mai sunt liderii cehoslovaci din 17 noiembrie, până în prezent? - Ladislav Adamec, prim-ministru al R.S.C. din 12 octombrie 1988, precum È™i Gustáv Husák, preÈ™edinte al R.S.C. din 29 Mai 1975. - Să continuăm cu evenimentele din 17 noiembrie! - Când au ajuns pe strada Národni, studenÈ›ii au întâlnit un baraj al MiliÈ›iei Populare, "Lidové Milice" în cehă. Un mare număr dintre studenÈ›i au fost bătuÈ›i, ca urmare a ciocnirii dintre cele două grupări. Radio Europa Liberă a anunÈ›at că studentul Martin Å mÃd ar fi fost ucis în timpul evenimentelor stradale. Seara studenÈ›ii È™i actorii au declanÈ™at grevă, ca semn de protest față de intervenÈ›ia brutală a miliÈ›iei. A doua zi, premierul Adamec a primit o delegaÈ›ie a studenÈ›ilor pentru a elucida adevărul. - Care a fost rezultatul? - S-a stabilit doar că nu a fost ucis nimeni, È™tirea privind studentul Martin Å mÃd fiind falsă. - Cum de a apărut o asemenea È™tire? - Un agent secret, LudvÃk Zifèák, infiltrat între studenÈ›i, s-a prefăcut mort din motive necunoscute. După aproximativ o oră el a fost dus, chipurile, la spital de alÈ›i doi agenÈ›i secreÈ›i. De aici până la fabulaÈ›ie nu a fost decât un pas È™i a apărut cazul "studentului mort". - Mai departe! - ÃŽntâlnirea de pe 18 noiembrie nu a dus la o soluÈ›ionare a revendicărilor, ceea ce a dus la o continuare a grevelor. ÃŽn teatre actorii È™i regizorii au chemat la grevă generală pentru 27 noiembrie. Pe 19 noiembrie greva s-a extins la teatrele din toată È›ara. La Bratislava, la ora 20,00 a luat ființă organizaÈ›ia Publicul Contra ViolenÈ›ei, "Verejnos Proti Násiliu" în slovacă, printre fondatori fiind actorul Milan Kòažko. Foarte interesant este faptul că la Praga, la ora 22,00 s-a instituit o altă organizaÈ›ie, denumită Forumul Civic, "Obèanské fórum" în cehă, printre fondatori fiind regizorul Václav Havel. Ambele organizaÈ›ii au avut ca scop, chiar de la început, ca până pe 25 noiembrie actualul guvern să abdice, iar din noul guvern să facă parte membri necompromiÈ™i ai vechiului guvern. - Ziua următoare? - Luni, 22 noiembrie, grevele începute au continuat. Forumul Civic, fără participarea lui Havel, a avut negocieri secrete cu Adamec, dar fără rezultat. Ca urmare, Forumul Civic a cerut abolirea din constituÈ›ie a paragrafului privind "poziÈ›ia conducătoare" a P.C.C. AceeaÈ™i revendicare au scandat-o È™i cei aproximativ 500000 de demostranÈ›i din Praga. - Ce-a mai urmat? - Tot în aceeaÈ™i zi a avut loc È™i primul miting din Bratislava. MarÈ›i au avut loc mari demonstraÈ›ii în piaÈ›a Václav din Praga È™i piaÈ›a Hviezdoslav, din Bratislava. ÃŽn aceeaÈ™i zi, s-a desfășurat prima întâlnire oficială între Forumul Civic È™i Guvern. Adamec a promis că nu va utiliza forÈ›a, dar a refuzat propunerea de a se renunÈ›a la "poziÈ›ia conducătoare" a P.C.C. La Bratislava, Alexander Dubèek a È›inut o cuvântare, cerând socialism cu față umană È™i eliberarea din închisoare a lui Ján Èarnogurský. - Ján Èarnogurský? - A lucrat ca jurist consult la o companie de transporturi, dar a fost concediat în 1987, datorită opiniilor lui anticomuniste. De atunci a scos magazinul ilegal "Bratislavské listy", în care a militat pentru democraÈ›ie. Pe 15 august din acest an el a fost arestat. - Am înÈ›eles. - Arhiepiscopul de Praga, cardinalul FrantiÅ¡ek Tomášek, a cerut în mod hotărât, schimbarea regimului comunist. - FrantiÅ¡ek Tomášek? - Pe 24 mai 1976, papa Paul VI l-a propus în Colegiul Cardinalilor. Astfel Tomášek a făcut parte din Conclavele care au ales papii Ioan Paul I È™i Ioan Paul II. Pe baza spijinului venit de la prietenul lui mai vechi, papa Ioan Paul II, cardinalul a avut o categorică poziÈ›ie anticomunistă. - Am înÈ›eles. - Seara, într-o cuvântare radio-televizată, JakeÅ¡ a cerut încetarea demonstraÈ›iilor È™i grevelor. Apoi a trimis 4000 de miliÈ›ieni cu ordin să dispereseze mulÈ›imea din pieÈ›ele publice, dar în ultimul moment a renunÈ›at. - Ooo! N-a avut curaj, a simÈ›it că istoria l-a aruncat la lada cu gunoi. - Pe 23 noiembrie, mitingul din piaÈ›a Václav a fost televizat, dar când un vorbitor a cerut abolirea disputatului paragraf din constituÈ›ie, transmisia a fost oprită. Nu acelaÈ™i lucru s-a întâmplat la Bratislava, unde lucrătorii de la televiziune au ameninÈ›at cu grevă, astfel că transmisia a continuat necenzurată. - Iată o dovadă că Bratislava nu prea ascultă de Praga! - Seara, Milán VáclavÃk, ministrul Apărării NaÈ›ionale, deÈ™i înmânase lui JakeÅ¡ un plan de lichidare armată a manifestaÈ›iilor, până la urmă a È›inut o cuvântare radio-televizată, în care a dat asigurări că subordonaÈ›ii lui nu vor înterveni împotriva poporului cehoslovac. - Guvernul comunist a avut intenÈ›ia unui măcel, dar 1989 nu este 1968! - 24 noiembrie a venit cu È™tirea schimbării la vârful partidului, JakeÅ¡ fiind înlocuit cu Urbánek. La televiziune a apărut Havel, care a chemat la greva generală de luni, 27 noiembrie. Conducerea Televiziunii Cehoslovace a anunÈ›at că se va alătura grevei generale. - Se pare că Havel a devenit o figură marcantă a opoziÈ›iei! - AÈ™a este. Ziua următoare a dus la un nou record de demonstranÈ›i, 800000 la Praga È™i 100000 la Bratislava. - ÃŽmi închipui în ce încurcătură întraseră Urbánek, Adamec È™i Husák, ei ar fi dorit un comunism cu față umană, de inspiraÈ›ie gorbacioviană, iar demonstranÈ›ii nu mai doreau să audă de comunism, oricare ar fi el. - ÃŽn sfârÈ™it, pe 26 noiembrie, s-au întâlnit în mod oficial Adamec È™i Havel. Nu s-a ajuns la un acord, dar a fost evident pentru toată lumea că guvernanÈ›ii bat în retragere. - Cum a rămas cu greva? - Tocmai în această problemă nu s-au înÈ›eles Adamec È™i Havel. ÃŽn acelaÈ™i timp, dacă greva ar fi dat greÈ™, ar fi însemnat că opoziÈ›ia nu are sprijin popular. Dar n-a fost aÈ™a. A doua zi, pe 27 noiembrie, la greva programată între orele 12,00 È™i 14,00, au participat peste 75 de procente din salariaÈ›i. Forumul Civic È™i Havel au devenit reprezentanÈ›i legitimi ai opoziÈ›iei. ÃŽn librării a apărut literatură anticomunistă pusă la dispoziÈ›ie de Ministerul Culturii, dând, astfel, semnalul desființării cenzurii. - Cum au reacÈ›ionat guvernanÈ›ii? - Au cedat. Azi Radio France InternaÈ›ionale a anunÈ›at că guvernanÈ›ii au renunÈ›at la articolul din ConstituÈ›ia RS.C. privind "poziÈ›ia conducătoare" a P.C.C. - Și, în consecință, ai vreun gând? - Vă aduc la cunoÈ™tință în mod solemn că de azi nu mai sunt tovarăș cu voi în "gulagul din umbra palmierilor". Am luat hotărârea să plec acasă chiar mâine. Consider că în R.S.C. gulagul instituit de Stalin a luat sfârÈ™it. - Uraaa! a strigat Jorj. - De ce te bucuri, crezi că Emil Bobu, Constantin Dăscălescu, Manea Mănescu sau alÈ›ii din anturajul lui îl vor convinge pe CeauÈ™escu să demisioneze? a pus Volfik unica lui întrebare. - Vom vedea ce se va întâmpla. ÃŽn apartament a mai rămas doar Jorj, care avea lacrimi în ochi, de bucurie, presimÈ›ind că în curând va pleca È™i el, în sfârÈ™it, acasă. L-a îmbrățiÈ™at pe Janek, care striga în delir: "Libertateee!", "Libertateee!", "Libertateee!"... |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy