agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-04-25 | [This text should be read in romana] |
Ziua Nașterii Domnului la "gulagul din umbra palmierilor" a început fără ger, zăpadă, brazi împodobiți cu globulețe multicolore, zgomot de zurgălăi, miros de cârnați de porc venit de la afumători improvizate, ci cu un soare generos, o briză călduță venită din largul Oceanului Atlantic, în strigătele vânzătorilor ambulanți de fructe de cactus și într-o discretă învăluire de parfum de mentă, provenit de la ceainăria de peste drum. Pentru a marca această sărbătoare, Jorj a cumpărat de la o pepinieră un portocal sălbatic, de ornament, la primul rod, având trei fructe coapte, cu rădăcinile într-un ghiveci de lemn ferecat, pe care l-a pus în patio, lângă fântâna arteziană. O ghirlandă luminoasă cu efect de ninsoare făcea trimitere explicită la bradul de Crăciun.
ÃŽncă de dimineață, Volfik È™i-a anunÈ›at "gulagiÈ™tii" că "È™edinÈ›a de partid" va avea loc, pentru prima oară, în afara casei "Gulag", la barul "La Grande Chope" ("Halba Mare"), deoarece, a spus el: - De Ziua Sfântă a Crăciunului, în minÈ›ile È™i sufletele noastre trebuie să se nască o perestroikă adevărată, profundă, pe toate planurile, inclusiv pe linie politică! - Dar pravoslavnicii serbează Crăciunul pe 7 ianuarie! a remarcat Jorj. - ÃŽn comunitatea multietnică a "gulagului din umbra palmierilor" m-am învățat să È›in Crăciunul È™i PaÈ™tele de două ori pe an, atât după calendarul iulian, cât È™i după cel gregorian. Dacă aveam È™i un armean "gulagist", atunci aÈ™ fi serbat Crăciunul È™i pe 6 ianuarie. - Pe 6 ianuarie, de Bobotează? - Deoarece armenii consideră că Iisus a fost botezat de Ioan Botezătorul, după exact 33 de ani de când s-a născut. - ÃŽntr-adevăr, în primele secole ale erei creÈ™tine, data naÈ™terii lui Iisus a fost incertă. ÃŽmpăratul Aurelian a fixat-o pe 25 decembrie, în aceeaÈ™i zi cu sărbătoarea zeului Sol Invictus. Ziua NaÈ™terii Domnului a început să apară în calendar abia din 354, în timpul împăratului Constantius II. - Ar fi trebuit să spui È™i anii de domnie ai lui Aurelian È™i Constantius II. - Ãăă… între 270 È™i 275, pentru Aurelian È™i… ăăă… între 337 È™i 361, pentru Constantius II. ÃŽn Marocul acelor ani, datorită numărului mare de profesori cooperanÈ›i veniÈ›i, în special, din FranÈ›a, a existat o vacanță de Anul Nou de două săptămâni, care a cuprins întotdeauna Crăciunul. Pentru "gulagiÈ™tii" români, zilele libere au fost de mare utilitate, deoarece, le-au dat posibilitatea să stea cu urechile lipite de aparatele de radio, unde au aflat că în È›ara lor este revoluÈ›ie È™i mii de oamenii mor împuÈ™caÈ›i, Cel mai greu a fost în perioada cuprinsă între 18 È™i 25 decembrie 1989, când nu au putut vorbi la telefon cu rudele de acasă. Au stat la PoÈ™ta Centrală din Casablanca de dimineaÈ›a până seara, dar în zadar, operatoarele le-au spus invariabil: "Nu am găsit linie liberă". *** Disperat că nu avea răspunsuri la angoasele lui, Horea a plecat la Ambasada R.S.R. din Rabat, situată nu departe de Mausoleul Muhammad V. Omul de legătură era foarte calm È™i a încercat să-i inducă aceeaÈ™i stare profesorului din Casablanca: - Cuplul CeauÈ™escu va fi împuÈ™cat astăzi, aÈ™a că putem vorbi fără să ne autocenzurăm. - Dar, cine va veni la putere? - Generalul Victor Atanasie Stănculescu l-a preferat pe Ion Iliescu, iar Ilie VerdeÈ› a rămas cu buza umflată! Oricum, indiferent cine ar fi ajuns la putere din cei doi, nu vom avea de suferit, dimpotrivă! - Eu v-am dat note informative despre toÈ›i vecinii mei, profesorii cooperanÈ›i la Casablanca. Ce se va întâmpla cu mine? - ÃŽn primul rând aÈ›i fost suficient de inteligent, de prevăzător, nu aÈ›i menÈ›ionat niciodată că cineva ar fi vorbit împotriva comunismului sau a lui N.C. - Recunosc că m-am ferit, organismul meu a avut o reacÈ›ie de autoapărare. Am scris întâmplări imaginare, cât să umplu două pagini. - Mi-am dat seama. Dar mulÈ›i nu au procedat aÈ™a, în special, cei în vârstă, care au reclamat în draci, au mai pus de la ei. Dar, acum, pot să vă spun că È™i în situaÈ›ia în care aÈ›i fi scris realitatea, că oamenii înjurau comunismul È™i pe CeauÈ™escu, eu tot nu dădeam drumul mai departe acestor note informative, decât atunci când simÈ›eam că reclamaÈ›iile nu vin din invidie sau din răutate, ca să nu-i supăr pe È™efii mei, iar ei, la rândul lor, să nu-l supere pe tovarășul N.C., care este un om închipuit, bolnav de megalomanie, mai ales de când s-a întors din R.P.D.C., irascibil la orice părere contradictorie. - Mentalitate de țăran neinstruit, dar fudul. Prostul dacă nu-i fudul, nu e prost destul. A dorit să-i facă pe toÈ›i românii otova, traÈ™i pe calapod, turmă acultătoare, care să execute comenzile la o simplă miÈ™care de braÈ›. - AÈ›i spus calapod. Dictatorul a fost ucenic È™i a ajuns chiar calfă la atelierul de cizmărie al lui Nicolae Rusescu, cumnatul lui din BucureÈ™ti. - Cumnatul? - N.C. are o soră mai mare ca el, Niculina, care s-a căsătorit cu Nicolae Rusescu. Atunci, el a luat contact cu un dispozitiv devenit emblematic pentru el, calapodul, a început să tragă pe calapod. I-a plăcut atât de mult încât, după ce a ajuns "geniul CarpaÈ›ilor", "thovarășul" a început să-i tragă pe calapod È™i pe români, să-i uniformizeze: 1800 de calorii pe zi, înÈ™iraÈ›i ca vagoanele de marfar la cozile de la "alimentare", roboÈ›ei fără opinii personale, aplaudaci de decor la vizitele lui de lucru. Dar È™i N.C. a fost, la rândul lui, tras la calapod, ca È™i Kim Ir Sen, dictaturile lor personale deosebindu-se doar prin faptul că prima a fost impusă unui popor european, iar cealaltă - unui popor asiatic. - Argumente! - 1. Cei doi au condus țări unde regimul comunist a fost iniÈ›iat prin intrarea Armatei RoÈ™ii în 1944, respectiv în 1945. 2. Ulterior, ambele regimuri comuniste nu au mai beneficiat de prezenÈ›a È™i, implicit, de sprijinul acestei armate. 3. ÃŽn aceste condiÈ›ii, cei doi conducători de stat au căutat să-È™i întărească poziÈ›ia de lider, nu aÈ™teptând să fie primiÈ›i în audiență la Kremlin, ci prin eliminarea fracÈ›iunilor oponente din partid È™i prin anihilarea oricărei forme de revoltă din partea maselor. 4. Fără oponență politică È™i cu o populaÈ›ie redusă în cea mai mare parte la tăcere, dictaturile lor s-au putut dezvolta ca o tumoare malignă, cu metastaze în minÈ›ile oamenilor, unde bisturiul nu poate opera. - Să revenim la activitatea mea de informator. - ÃŽntr-un cuvânt, nu aÈ›i făcut poliÈ›ie politică. Dar au fost unii, care au dat note informative despre disidenÈ›ii mai mult sau mai puÈ›in vizibili. - DisidenÈ›i la vedere, care, de cele mai multe ori, au avut spatele asigurat de diferite organisme străine… - Acele note informative nu puteau fi oprite, au ajuns mai departe, până pe biroul lui N.C. Pentru acei informatori va apărea pericolul în momentul când va fi condamnat oficial comunismul, dar, sub conducerea lui Iliescu, acest lucru nu se va întâmpla. Se vor găsi suficiente voci care să se opună mai mult sau mai puÈ›in acestei condamnări, mai ales dintre cele care au profitat de regim, care i-au cântat pe liderii comuniÈ™ti. Când se va produce, după retragerea lui Iliescu, efectul condamnării va fi inutil. De acum înainte puteÈ›i vorbi liniÈ™tit contra comunismului, dar cu moderaÈ›ie, fără a-l stigmatiza, ca să nu faceÈ›i valuri È™i să-i grăbiÈ›i, astfel, condamnarea oficială. - Ooo! Nici nu È™tiÈ›i cât m-au liniÈ™tit vorbele dumneavoastră. Mai aveÈ›i timp pentru a vă pune niÈ™te întrebări? - Pentru dumneavoastră, colaboratorul meu, întotdeauna! - De ce, totuÈ™i, Stănculescu l-a ales pe Iliescu? - Din mai multe motive. Unul a fost faptul că Ilie VerdeÈ› este căsătorit cu Reghina. - Ooo… un nume aristocratic! - Reghina VerdeÈ› ar fi avut numele de fată CeauÈ™escu. - Unde vreÈ›i să ajungeÈ›i! - Există suspiciunea răspândită în mase că Reghina ar fi o soră de a lui N.C. Acum aÈ›i înÈ›eles? - Aaa! AÈ™a s-ar explica mai uÈ™or cariera politică fulminantă a lui VerdeÈ›, care a fost prim-ministru de două ori, între 30 martie 1979 È™i 29 martie 1980, precum È™i între 29 martie 1980 È™i 20 mai 1982. - După fuga soÈ›ilor CeauÈ™escu din 22 decembrie, VerdeÈ› a anunÈ›at un nou guvern, denumit "guvernul de 22 minute din decembrie 1989", din care făceau parte disidenÈ›ii Mircea Dinescu, Dumitru Mazilu, dar È™i Mircea Trofin, Dan Iosif È™i mulÈ›i alÈ›ii. - Mircea Dinescu, care pe 22 decembrie la ora 12,15 a spus din studioul 4 al T.V.R. "Dictatorul a fugit! Am învins!"? - Chiar el, poetul, care a fost destituit de la redacÈ›ia hebdomadarului "România Literară" pentru că a parti¬cipat "fără aprobare la recepÈ›ii date de ambasadele străine" È™i pentru că "a fost vizitat de ziariÈ™ti, scriitori È™i diplomaÈ›i din țări socialiste È™i capita¬liste". Apoi, în urma publicării în cotidianul "Libération" din 17 martie 1989 a unui interviul intitulat "Disperarea din cazarma CeauÈ™escu", dat cu o lună mai devreme ziaristului Gilles Schiller, născut Noël Stern, Dinescu a fost arestat la domiciliu È™i i s-a luat dreptul la semnătură. - Ce a declarat poetul în acest interviu? - Am în servietă câteva citate. De exemplu: "Uniunea Scriitorilor lucrează în ilegalitate. Ultima Conferință NaÈ›ională a Scriitorilor a avut loc în 1981, deÈ™i statutul ei specifică obligativitatea întrunirii majorității scriitorilor din patru în patru ani, pentru ale¬gerea prin vot secret a unei noi conduceri. Dar, dacă scriitorii profesioniÈ™ti n-au voie să se întrunească, în schimb, poeÈ›ii - țărani amatori sunt adunaÈ›i anual să joace sârba în căruÈ›a «Cântării României», apretaÈ›i È™i telegenici, spre a se demonstra că amatorismul a devenit cheia de boltă a acestei epoci. ÃŽn 1981, uniunea noastră avea 1300 de membri. Acum numărul lor e aproximativ 1000: cam 150 au emigrat È™i 150 au răposat. SituaÈ›ie cu atât mai dramatică, cu cât primirea de noi membri a fost stopată, tinerele speranÈ›e îmbătrânind la poarta Uniunii Scriitorilor. Cenzura «desfiinÈ›ată» de secretarul general al partidului într-un moment de euforie s-a transformat, prin decapitare, într-un balaur cu trei capete, fiind astăzi mai vigilentă È™i mai hulpavă ca oricând. Dialogurile scriitorilor români cu colegii de breaslă din alte țări sunt permise numai într-o cameră special amenajată la sediul uniunii, poreclită de noi «camera Philips». Bursele oferite uniunii noastre de forurile internaÈ›ionale sunt respinse în bloc, ca un pericol de contaminare a scriitorilor cu ideologii străine". Să continui? - Sunt tot mai curios! - "Stalinismul a priit cel mai bine socialismlui, fiindcă omul era desfiinÈ›at ca perso¬nalitate de sine stătătoare È™i se putea lucra cu el în turmă, mult mai rentabil È™i mai eficient. VreÈ›i să È™tiÈ›i secretul piramidelor cu care-È™i bat capul de atâta amar de vreme istoricii, arhitecÈ›ii, matematicienii? Ei bine: s-a dat ordin să fie construite. Și ordinul s-a executat. Atâta tot. Exista È™i pe atunci un soi de so¬cialism de cazarmă, numai că se numea altfel. Sta¬linismul a dat o replică pe măsura sclavagismului: au murit oameni de foame È™i mizerie, generaÈ›ii întregi au avut parte de o copilărie alienată, s-au călcat în picioare demnități È™i conÈ™tiinÈ›e, au fost împuÈ™caÈ›i inocenÈ›ii È™i geniile, s-au sinucis artiÈ™tii – preÈ›ul fiind fabricarea bombelor atomice, ridicarea barajelor de hidrocentrală, săparea unor canale în deÈ™ert, mutarea dealurilor la câmpie È™i toate astea, fiindcă tătuca a ordonat È™i ordinul s-a executat. ConvalescenÈ›a socialismului după viroza stalinistă, adică tentativele de revenire la normalitate, care se manifestă în câteva țări vecine, n-au cum să placă sta¬liniÈ™tilor de profesie, care văd un pericol È™i o ineficiență de tip burghez în faptul că oamenii nu mai vor să lucreze ca vitele, că au pretenÈ›ii la sindicate independente, că vor haine mai viu colorate, sâm¬betele libere È™i dreptul de a spune «Nu», când chiar trebuie spus «Nu». Polemizând cu «Geneza», conducătorii partidului au proiectat nu de mult apariÈ›ia unui om de «tip nou» pe teritoriul României, numai că, din păcate, majoritatea covârÈ™itoare a populaÈ›iei e alcătuită din oameni de «tip vechi», sensibili încă la foame È™i frig È™i incapabili să facă față condiÈ›iilor austere È™i glaciale de laborator, necesare întrupării acestui «homo ceauÈ™isticus», îngrășat cu ideologie È™i costumat în retorica grosieră a propagandei de partid. Redescoperirea de către conducători a simÈ›urilor pierdute: simÈ›ul măsurii È™i simÈ›ul realității, precum È™i renunÈ›are la misticismul de partid – iată o soluÈ›ie pentru ca lumina să se întoarcă pe chipurile oamenilor de «tip vechi», ce se vor încă locuitori ai bătrânei Europe". DoriÈ›i alt exemplu? - Mor de curiozitate! - "România, despre care se spunea pe vremuri că e o insulă de latinism într-o mare slavă, a devenit în¬tr-ade¬văr o insulă în toată puterea cuvântului, dar de data aceasta situată nu într-o geografie lingvistică, ci într-una existenÈ›ială. O insulă scăldată de jur împrejur de valurile neliniÈ™tite ale reformismului politic, cu băști¬naÈ™i dornici să guste măcar o picătură din miraculosul elixir cu etichetă de perestroikă È™i glasnost, capabil, pare-se, să învie cadavrul socia¬lismului, dar de care sunt păziÈ›i cu strășnicie, cum eram pe vremea copi¬lăriei, feriÈ›i de diabolicul Coca-Cola, prezentat drept drog american. România e de fapt o insulă pe uscat, în¬trupare perfectă a bulversantului antagonism dintre politică È™i geografie, căci ruperea României din contextul european È™i cu¬plarea ei la carul părăsit al revoluÈ›iei culturale ma¬oiste, precum È™i la noile formule de faraonism nord-coreean demonstrează pe deplin ideea că hărÈ›ile lumii sunt depășite de realitate, că nu mai e valabilă sintagma «spune-mi cu cine te înveci¬nezi, ca să-È›i spun cine eÈ™ti», căci imaginaÈ›ia terifiantă a puterii poate înălÈ›a peste noapte un zid mai serios decât cel berlinez între români È™i lumea civilizată, poate demola un oraÈ™ de tradiÈ›ie europeană, spre a se fuduli apoi cu plăcintele de beton ale unor pagode sta¬liniste, poate otrăvi aerul, apa È™i pământul prin pârjolul unor gigantice combinate chimice, pentru că, în sfârÈ™it, să recu¬noaÈ™tem, după aproape o ju¬mătate de secol de avânt socialist, că am căpătat ceva din paloarea asia¬tică: copii gălbejiÈ›i de subnutriÈ›ie, părinÈ›i cu ochii mic-È™oraÈ›i de ură È™i de disperare". Am obosit citind, dar È™i de nervi! - ÃŽncă unul, doar unul, vă rog! - "Nu È™tiu dacă Gorbaciov e sau nu considerat un È›ar bun de către popoarele de dincolo de Prut, dar pentru mi¬lioane de oameni, care au tăcut în umilință zeci de ani în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană È™i România, el este un vestitor de bine, un mesia al socialismului cu chip uman. Dacă va È›ine cont de teoria acelui fizician care spunea că un ou nu fierbe în zece tone de apă călduță, ci într-un ibric cu apă clocotită, adică va avea curajul să-È™i ducă până la capăt ardenta sa viziune asupra istoriei, vom vedea lumi renăscând, oameni reînviind". - E plin de har! Realizează combinaÈ›ii de cuvinte È™ocante, convingătoare, uÈ™or de È›inut minte. S-a văzut È™i pe 22 decembrie! - Să vă mai spun ce a declarat Dinescu într-un discurs intitulat "Pâine È™i circ", rostit în septembrie 1988 la Academia de Arte din Berlinul de Vest. - Ultimul citat! - "Zidul Berli¬nului este de felul său o operă de artă, o replică la Statuia Libertății, o întruchipare în beton a unei ideo¬logii care a umplut lumea cu ziduri abstracte, care ne-au fost dăruite încă de la naÈ™tere; căci o dată cu laptele matern sugem È™i ideologie (…) România e o È›ară (…) aflată în plin avânt de construc¬ție a propriilor ziduri interioare. (...) cu localnici care suferă de rude în străinătate, cu graniÈ›e închise È™i transfugi consideraÈ›i trădători. Scriitorii suferă uneori de inconÈ™-tiente È™i elegante deformări profesionale, căci, într-un sistem totalitar, anormali par cei care nu È™chioapătă". Cât este ora la BucureÈ™ti acum? - ÃŽn jur de 15,00. - Cred că cei doi dictatori au fost împuÈ™caÈ›i la cazarma Unității Militare 01417 din TârgoviÈ™te. Dumnezeu să le ierte păcatele! - Ooo! Ooo! Ooo! Nu găsesc cuvinte ca să exprim ceea ce simt. Ce vă face să credeÈ›i? - TreceÈ›i la altă întrebare. - Dumnezeu să le ierte păcatele, că au avut multe! Să continuăm cu lista "guvernului de 22 minute din 22 decembrie 1989". Câteva cuvinte despre Mircea Trofin? - Procuror, căsătorit cu Melek Amet, manechină musulmană la Casa de Modă "Venus", fiul lui Virgil Trofin. - Virgil Trofin, cel care a ajuns chiar secretar al C.C. al P.C.R. între 1965 È™i 1972 È™i membru al Comitetului Politic Executiv între 1969 È™i 1982? - Da, cel care a fost un apropiat al Anei Pauker, apoi al lui CeauÈ™escu, dar È™i căzut în dizgraÈ›ie, ajungând director al I.A.S. din Mircea Vodă, judeÈ›ul CălăraÈ™i din 1982 până în 1984, când a murit în circumstanÈ›e incerte. - Dan Iosif? - Maistru militar, participant la ridicarea baricadei de la hotelul "Intercontinental". - Ne-am luat cu vorba È™i nu mi-aÈ›i spus celelalte motive ale căderii "guvernului de 22 de minute din decembrie 1989". - Al doilea motiv a fost bănuiala că Ion Iliescu l-ar fi cunoscut pe Gorbaciov în perioada studenÈ›iei de la Universitatea "Mihail Vasilievici Lomonosov" È™i, în consecință, prieteni. - Au fost colegi de facultate? - Nu! Iliescu a studiat energetica în perioada dintre 1950 È™i 1953, iar Gorbaciov - dreptul între 1952 È™i 1955. - Al treilea motiv? - Pur È™i simplu mulÈ›imea nu a acceptat acest guvern condus de VerdeÈ›, un nomenclaturist, care nici măcar nu a făcut cât de cât figură de disident, aÈ™a cum a fost perceput Iliescu. - Cum a reuÈ™it CeauÈ™escu să plătească datoriile externe ale țării? - Prin înfometarea populaÈ›iei È™i prin vânzarea în 1989, a 60 de tone din rezerva de 100 de tone de aur a Băncii NaÈ›ionale. - Să facem un calcul. Dacă gramul de aur a fost vândut cu 11 dolari, rezultă 660000000 de dolari, adică peste jumătate de miliard de dolari. Frumoasă sumă! - Care sunt rudele familiei CeauÈ™escu È™i ce funcÈ›ii au avut ele? - Nicu CeauÈ™escu, fiul cel mic al cuplului a fost, de exemplu, ministru pentru Problemele Tineretului din 29 martie 1985, până pe 17 octombrie 1987, în guvernul numărul 2 al lui Constantin Dăscălescu, din perioada 29 martie 1985 – 22 decembrie 1989. Apoi revoluÈ›ia l-a prins prim-secretar al Comitetului JudeÈ›ean al P.C.R. din Sibiu. - Acest caz îl numesc nepotismul numărul 1. - Gheorghe Petrescu, unicul frate, mai mare, al tovarășei savant de renume mondial, doctor inginer, "înalta doamnă a țării", cum a numit-o Eugen Barbu, etc. A fost, printre altele, viceprim-ministru în toată perioada guvernului numărul 2 al lui Constantin Dăscălescu. - Am notat: nepotismul numărul 2. - Marin CeauÈ™escu, fratele mai mare al lui N.C., este È™eful AgenÈ›ei Economice Române din Viena. - Nepotismul numărul 3. - Nicolae Andruță CeauÈ™escu, fratele mai mic al lui N.C., a fost secretar adjunct al Consiliului Politic Superior al Armatei din 1980 până pe 22 decembrie. - Nepotismul numărul 4. - Ilie CeauÈ™escu, fratele È™i mai mic al lui N.C., a fost adjunct al ministrului la Apărarea NaÈ›ională în toată perioda guvernului numărul 2 al lui Constantin Dăscălescu. - Nepotismul numărul 5. - Neculai Agachi, căsătorit cu Maria CeauÈ™escu, sora mai mică a lui N.C., a fost, de exemplu, ministru la Industria Metalurgică între 29 martie È™i 16 decembrie 1985 în guvernul numărul 2 al lui Constantin Dăscălescu. - Nepotismul numărul 6. - N-am terminat. Se pare că ea s-a angajat la ÃŽntreprinderea "Electromagnetica" din BucureÈ™ti în 1977 fără a avea calificarea necesară, unde a fost retribuită fără a se prezenta la muncă. Noua conducere a unității industriale îi va cere prin tribunal prejudiciul creat, care se ridică la peste 500000 de lei cu tot cu dobânzi. - M-aÈ›i dat gata! SunteÈ›i o sursă inepuizabilă de informaÈ›ii! - Elena CeauÈ™escu, sora È™i mai mică a lui N.C., devenită prin căsătorie, Bărbulescu, a fost inspector-general la Inspectoratul Școlar JudeÈ›ean Olt. - Nepotismul numărul 7. - Ion CeauÈ™escu, fratele cel mai mic al lui N.C., a fost, printre altele, prim-vicepreÈ™edinte al Comitetului de Stat al Planificării în toată perioada guvernul numărul 2 al lui Constantin Dăscălescu. - Nepotismul numărul 8. - Nu mai vreau să amintesc, ne-ar lua prea mult timp, cazurile de nepotism ale celorlalte rude ale cuplului CeauÈ™escu, rude mai mult sau mai puÈ›in apropiate, care, cu mici excepÈ›ii, au ros sfidător la ciolanul puteri, al dictaturii doborâte cu vărsare de sânge pe 22 decembrie. - Revin la afirmaÈ›ia dumneavoastră. SunteÈ›i sigur că cei doi CeauÈ™eÈ™ti au fost împuÈ™caÈ›i? - El a dat ordinul, care a dus la decesul prin împuÈ™care a 162 de oameni, din care 73 la TimiÈ™oara, 48 la BucureÈ™ti si 41 în restul țării. Acesta este adevăratul bilanÈ› al revoluÈ›iei române până pe 22 decembrie, ora 14,00. Iar ea l-a susÈ›inut, de exemplu, cât el a fost în Iran. Numai aceste crime sunt suficiente pentru o astfel de condamnare. - SunteÈ›i sigur de aceste cifre? - Hai să mergem acasă ca să vedem execuÈ›ia la televiziunea marocană. Doar revoluÈ›ia din România este transmisă în direct! *** Pentru Jorj a fost cea mai lungă zi. ÃŽn acelaÈ™i timp, primul Crăciun liber! Se gândea la cei de acasă, din BucureÈ™ti, care stăteau ghemuiÈ›i lângă pereÈ›i, pentru că afară era un vuiet de gloanÈ›e vestitor de moarte. "Cuplul CeauÈ™escu stă la adăpost în garnizoană, iar alÈ›ii mor împuÈ™caÈ›i!", i-a revenit în minte vechea lui obsesie. Jorj s-a gândit să mai facă o încercare È™i a plecat la PoÈ™ta Centrală, situată pe o latură a pieÈ›ei Muhammad V, la intersecÈ›ia dintre bulevardul Paris È™i bulevardul Hassan II. O clădire distinsă, albă, cu cinci arcade la intrare, construită între anii 1918 – 1920, după un proiect al arhitectului Adrien Laforgue. Acolo operatoarea i-a spus un text pe care l-a auzit È™i în celelate zile: - Nu am găsit linie liberă! - Mai încercaÈ›i peste jumătate de oră, eu aÈ™tept aici. După-amiaza a plecat la Oficiul PoÈ™tal situat nu departe, la intersecÈ›ia dintre bulevardul Muhammad V È™i strada Șauia, față în față cu PiaÈ›a Centrală. N-a avut noroc, acelaÈ™i răspuns: "Nu am găsit linie liberă!" Pe la ora 18,00, a ajuns din nou la PoÈ™ta Centrală. Operatoarea i-a spus că de această dată va avea noroc. - De ce? a întrebat Jorj. - Deoarece am auzit la radio că dictatorii CeauÈ™escu au fost judecaÈ›i È™i împuÈ™caÈ›i. - Ooo! N-am È™tiut! MulÈ›umesc pentru informaÈ›ie! - De acum înainte nu vor mai fi motive pentru a se continua luptele de stradă. ÃŽn consecință, lumea nu se va mai înghesui să dea telefon în România, iar linia de comunicare se va elibera. - AÈ™tept! După alte două ore de aÈ™teptare, operatoarea i-a spus lui Jorj: - Ceva anormal se întâmplă în România! - De ce? - Linia telefonică nu s-a eliberat! - Ce bănuială aveÈ›i? - Că în România încă mor oameni împuÈ™caÈ›i, chiar È™i după moartea dictaturii bicefale. - Doamnă, sunteÈ›i la curent cu politica din România. Vă felicit! - ExplicaÈ›ia este simplă. Fratele meu a studiat farmacia la BucureÈ™ti. El mi-a povestit foarte multe despre cum s-a trăit în România. - Cum? - Lipsurile de tot felul, mai ales cele alimentare au devenit acute È™i cronice din toamna lui 1981. Au fost reintroduse cartelele desfiinÈ›ate în 1954, fiind raÈ›ionalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul È™i carnea. - Dar, câți ani a studiat fratele dumneavoastră? - Din 1980 È™i a terminat în vara acestui an. A avut un an pregătitor È™i a repetat fiecare an de studiu. - De ce? N-a avut bani să plătească bunăvoinÈ›a profesorilor la examene? - Pentru că a dorit să repete anii de studiu, el făcând afaceri mari în România. - Ce? - A cumpărat din München instrumente muzicale È™i a înfiinÈ›at o orchestră de muzică populară românească. ȘtiÈ›i cât a câștigat el la o nuntă? - Cât? - Chiar È™i echivalentul a 1000 de dolari, numai partea lui! Și a avut cel puÈ›in patru solicitări pe lună! - Ce a făcut cu banii? - A deschis câteva farmacii în Casablanca. - Se va întoarce în România? - Ca investitor. Mi-a spus că va înfiinÈ›a o societate de distribuÈ›ie de medicamente. Și încă foarte repede, deoarece există condiÈ›ii să ajungă în câțiva ani milionar în dolari! - Pe mine ce mă sfătuiÈ›i, să mă întorc sau nu în România? - Cât mai repede È™i, foarte important, începeÈ›i o afacere! *** Volfik rămăsese singur în "gulagul din umbra palmierilor" È™i avusese frământări însuportabile, care îl torturau. "Mai bine nu ar fi fost vacanÈ›a, iar gândurile mele ar fi fost îndreptate spre activități didactice", își spunea el. "Cel mai bine ar fi să plec la Rabat, la ambasadă, unde să mă întâlnesc cu omul de legătură" s-a hotărât el. A luat autobuzul numărul 1 din staÈ›ia de lângă gara "Rabat-Ville" È™i a străbătut patru kilometri până a ajuns pe bulevardul Imam Malik. Omul de legătură era surâzător cu gura până la urechi: - Totul decurge conform planului, cu unele abateri, ce-i drept, pentru că americanii È™i-au băgat coada. Tovarășul Iliescu a luat legătura prin telefon de la sediul M.Ap.N. cu tovarășul Gorbaciov, direct sau indirect, pe 23 decembrie. La întrebarea "Ce se va întâmpla cu P.C.R.?" tovarășul Iliescu a răspuns cam aÈ™a: "Este o perioadă de bâlbâială, până o să-i convingem pe demonstranÈ›i că nu toÈ›i cei din vechiul aparat de partid sunt o apă È™i un pământ. O să-i păstrăm pe cei cu experiență, utili, care nu sunt implicaÈ›i în represiunea începută pe 17 decembrie. ÃŽn F.S.N. vor intra o parte din ei, dar È™i oameni noi, de coloratură". ÃŽnÈ›elegeÈ›i ce a vrut să spună Iliescu? Se va continua construirea comunismului, dar cu față umană, cu perestroikă È™i glasnost, atât de drag tovarășului Gorbaciov. - Eu înÈ›eleg perestroika, dar până unde merge ea? DaÈ›i-mi un exemplu. - Ãăă… cum să spun eu? Ãăă… dacă înainte ar fi însemnat trădare patrie, crimă împotriva cuceririlor proletariatului, pedepsită cu moartea, acum se poate spune liber că, de exemplu, Lenin È™i Krupskaia au făcut figura "69" în pat sau că Stalin a făcut laba, cât a fost seminarist la Tiflis. Nu mai există cultul personalității. - Ooo!!! Simt că mi se face inima cât un purice de frică! Mă aÈ™tept ca dintr-o clipă în alta să mă aresteze cineva, numai pentru că am ascultat astfel de alegaÈ›ii. - Acesta este comunismul cu față umană: comunismul cu gura slobodă. PoÈ›i critica fără frică conducătorii de partid È™i de stat, mai ales pe cei care nu mai sunt în viață. - Ce se va întâmpla cu cei doi CeauÈ™eÈ™ti? - Vor fi împuÈ™caÈ›i pentru că nu acceptă nici perestroika, nici glasnost. De mult aÈ™teptam noi un astfel de deznodământ! Culmea este că F.S.N. din BucureÈ™ti nu are de ales! Dacă dictatorii ajung într-o bază militară fidelă lor, de acolo va începe un război civil în România; sunt prea mulÈ›i nostalgici ai comunismului, mai ales din cei care au venit de la È›ară È™i au primit un apartament la oraÈ™. Dacă CeauÈ™eÈ™tii nu fugeau cu elicopterul, ei ar fi fost linÈ™aÈ›i de mulÈ›ime în clădirea Comitetului Central. - Va fi un Crăciun însângerat pentru români! - Va fi un adevărat Crăciun liber pentru ei, fără dictatori! Uite că s-a făcut ora 15,00 în R.S.R. - Și? - Cred că dictatorii români au fost lichidaÈ›i! - Ooo…. chiar aÈ™a? - Este o informaÈ›ie cu o aproximaÈ›ie de plus sau minus câteva ore. Vecinii români ce fac? - Unul este trist, iar celălalt este cuprins de veselie. - Care este trist în aceste zile, cel bisexual sau celălalt? - Cel bisexual. - Eram sigur. - Are vreo legătură orientarea sexuală cu orientarea politică? - Nu s-a dovedit. Dar noi facem cercetări statistice, luăm în considerare orice factor. - Va fi dată la televizor execuÈ›ia CeauÈ™eÈ™tilor? - Foarte târziu, după ce vor tăia din film unele scene răscolitoare, care să stârnească milă. ÃŽntoarceÈ›i-vă la Casablanca nu scăpaÈ›i televizorul din vedere. *** Seara, toÈ›i "gulagiÈ™tii" s-au întâlnit la barul "La Grande Chope", o sală aparent imensă pentru o È›ară musulmană, dar micuță pentru numeroÈ™ii ei clienÈ›i. La modă au fost gustările, denumite din snobism "tapas", un neologism spaniol. S-au aÈ™ezat la o masă în apropierea unui televizor. Au comandat câte o farfurioară cu o jumătate de duzină de sardine prăjite, o alta cu o grămăjoară de cartofi prăjiÈ›i È™i încă una cu o porÈ›ioară de ketchup, precum È™i câte o sticluță de 330 mililitri de bere autohtonă "Flag" (steag în engleză È™i germană). Pe un perete au văzut un afiÈ™: "La relele mari o mare (bere) «Flag»" ("Aux grands maux la grande (bière) «Flag»"). Sticlele goale tronau pe măsuÈ›ele clienÈ›ilor, ca niÈ™te trofee vânătoreÈ™ti. "ȘedinÈ›a de partid" a fost deschisă de Volfik: - Azi au fost împuÈ™caÈ›i soÈ›ii CeauÈ™escu după un proces sumar, care a durat 55 de minute! Acest eveniment marchează sfârÈ™itul revoluÈ›iei din R.S.R. Tovarășe Jorj, de unde a început această răsturnare spectaculoasă la vârful conducerii politice? - Mai întâi, să lămurim o problemă de principiu: cine invită plăteÈ™te. EÈ™ti de acord? - Hai să nu lungim vorba, să intrăm în subiect! - Cine plăteÈ™te? a fost curios să È™tie È™i Oprea. - Biiine… primul rând îl plătesc eu! Jorj, te ascultăm! - Pe 1 septembrie 1989, László Papp, episcopul reformat, a interzis pastorului László Tõkés să oficieze la Biserica Reformată din TimiÈ™oara. - Biserica Reformată din TimiÈ™oara? - A fost construită în 1902 în stilul gotic englez, după un proiect realizat de Nagy Károly junior È™i Jánosházi László din Budapesta. Are 11 apartamente de serviciu. Amvonul a fost realizat de Fischer Jakab, iar orga de Wegenstein Lipót. - Am înÈ›eles. - Cum începusem să spun, episcopul reformat l-a detaÈ™at pe Tõkés la Biserica Reformată din Mineu, sat în comuna Sălățig din judeÈ›ul Sălaj. - Pe ce bază? - Secretariatul de Stat pentru Culte retrăsese autorizaÈ›ia de funcÈ›ionare a pastorului Tõkés, în locul lui fiind numit Botond Makay încă din 20 august. - Care a fost motivul detașării? - Au fost două. ÃŽn primul rând, pe 6 septembrie 1988, la iniÈ›iativa pastorilor din SebeÈ™ - János Molnár, È™i din TimiÈ™oara - László Tõkés, Protopopiatul Reformat din TimiÈ™oara a votat un apel către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a se lua atitudine față de sistematizarea satelor. - Sistematizarea satelor? - Pe 29 aprilie 1988, CeauÈ™escu a anunÈ›at că până în 2000 se va finaliza un program prin care vor fi desfiinÈ›ate circa 7500 de sate în vederea măririi suprafeÈ›ei destinate agriculturii. - Ooo... exproprieri în masă! - ÃŽn al doilea rând, pe 24 iulie 1989, Tõkés a dat un interviu Televiziunii Ungare, care a deranjat È™i mai mult autoritățile. - Ce s-a întâmplat mai departe? - Pastorul a refuzat să se supună deciziei, mai mult, a rămas în apartamentul de serviciu. Atunci autoritățile l-au scos de pe tabelul cu raÈ›iile de alimente. De asemenea, apartamentul de serviciu a fost debranÈ™at de la sistemul de distribuire a curentului electric. - O adevărată blocadă! - Dar, enoriaÈ™ii È™i-au susÈ›inut pastorul È™i soÈ›ia lui, baricadând intrarea în apartament È™i aducându-le provizii, unul dintre susÈ›inători, Ernõ Ujvárossy, a fost găsit mort într-o pădure limitrofă TimiÈ™oarei pe 15 septembrie. - AÈ›i spus "soÈ›ia lui"? - A lui Tõkés, Edit, care atunci era însărcinată în a treia lună. - Din ce în ce mai dramatic! - Pe 20 octombrie, Tribunalul JudeÈ›ean din TimiÈ™oara a hotărât evacuarea silită, dar Tõkés a făcut recurs. Pe 2 noiembrie, patru indivizi mascaÈ›i, înarmaÈ›i cu cuÈ›ite au încercat să intre în apartament, dar enoriaÈ™ii, numeric superiori, au respins atacul. ÃŽn consecință, pe 8 noiembrie, guvernul ungar a protestat oficial. Apoi, pe 6 decembrie, ministrul de Externe Gyula Horn l-a chemat pe Traian Pop pentru a-i înmâna o scrisoare cu un conÈ›inut asemănător, adresată de preÈ™edintele ungar Mátyás Szûrös, lui CeauÈ™escu, dar ambasadorul român la Budapesta a refuzat să o preia, invocând că ea reprezintă un amestec în afacerile interne ale R.S.R. - Război diplomatic! - ÃŽntre timp recursul pastorului a fost respins, evacuarea silită fiind prevăzută pe 15 decembrie. Pe 10 decembrie, în cadrul slujbei, Tökés a rugat enoriaÈ™ii să fie martori la evacuare. Pe 11 decembrie, la postul de televiziune Budapesta 1 au fost difuzate imagini din TimiÈ™oara, inclusiv cu Tökés, care a vorbit despre iminenta evacuare. Pe 15 decembrie s-au adunat circa 200 de persoane, care au făcut un lanÈ› uman în jurul clădirii. După-amiaza a apărut Denis Carry, secretar la Ambasada S.U.A., care nu a fost lăsat să intre în apartament. TotuÈ™i, el a discutat cu Tökés în engleză peste umerii celor doi miliÈ›ieni de la ușă. - Sprijin moral cu mare greutate! - La ora 22,00 a venit È™i primarul Petre MoÈ›, care i-a cerut lui Tökés să trimită oamenii acasă, promițând, în acelaÈ™i timp, că va rezolva problema a doua zi. EnoriaÈ™ii au plecat, dar s-au întors pe 16 decembrie dis-de dimineață È™i au constatat că a fost vorba doar de promisiuni. Au mai venit È™i o parte dintre enoriaÈ™ii baptiÈ™ti ai pastorului Petru Dugulescu, mărindu-se consistent numărul celor adunaÈ›i în curtea Bisericii Reformate. Zarva creată a atras curiozitatea trecătorilor de toate etniile È™i confesiunile, mulÈ›i dintre ei s-au oprit acolo, astfel că reformaÈ›ii au devenit minoritari. SoÈ›iei lui Tõkés i s-a făcut rău. A venit medicul familiei. A revenit È™i MoÈ›, dar însoÈ›it de trei medici, care au insistat ca Edit să plece la spital, o stratagemă pentru a-l lăsa singur în apartament pe Tõkés. La recomandarea medicului de familie, ea a rămas pe loc. Primarul a plecat, dar a revenit la amiază, promițând că va face diligenÈ›ele necesare pentru ca Tõkés să nu fie evacuat. Mai mult, el a spus că se va reîntoarce în maxim jumătate de oră cu un răspuns favorabil. N-a mai venit. ÃŽn jurul orei 15,00 s-a format o delegaÈ›ie, care să meargă la Primărie, ca să vadă ordinul scris de revocare a evacuării. - Și? - Au primit doar amenințări, că dacă nu vor părăsi în decurs de două ore curtea Bisericii Reformate, se vor folosi tunurile cu apă pentru împrăștierea lor. ÃŽntre timp s-au adunat circa 400 de oameni, care la ora 16,00 au ieÈ™it în piaÈ›a Maria, au oprit două tramvaie, iar câțiva studenÈ›i s-au urcat pe ele È™i au strigat: "Jos CeauÈ™escu!". MulÈ›imea i-a aclamat. Atunci a început revoluÈ›ia română! - Deci, pe 16 decembrie la ora 16,00! Dacă am lămurit această problemă importantă, hai să luăm cina de Crăciun, pentru că prânzul tradiÈ›ional l-am sărit! - Cât timp mâncaÈ›i, eu voi citi o parte din discursul lui CeauÈ™escu, din seara zilei de 20 decembrie, È›inut la sediul C.C. al P.C.R., în faÈ›a camerelor de luat vederi, difuzat la ora 19,00. - Cu ce scop, Volfik? - Pentru a asculta punctul lui de vedere asupra evenimentelor de la TimiÈ™oara. Ce ziceÈ›i? - Nu ne deranjează. Numai să citeÈ™ti cu pronunÈ›ia specifică a lui CeauÈ™escu, să ne distrăm puÈ›in, să ne alungi plictiseala ascultării unui discurs de… de… nu-mi vine cuvântul… ăăă… de lemn, în sfârÈ™it! - Am primit discursul de la un prieten din ChiÈ™inău, care l-a înregistrat È™i l-a transcris, după care mi l-a trimis prin poÈ™tă. Citez: "Cetățeni ai Republicii Socialiste România, mă adresez, în această seară, întregului popor al patriei noastre socialiste, în legătură cu evenimentele grave care au avut loc, în ultimele zile, la TimiÈ™oara. ÃŽn zilele de 16 si 17 decembrie, sub pretextul împiedicării aplicării unei sentinÈ›e judecătoreÈ™ti legale, câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări È™i incidente, trecând la atacarea unor instituÈ›ii de stat, distrugând È™i jefuind o serie de clădiri, de magazine, de clădiri publice, iar în ziua de 17 decembrie È™i-au intensificat activitatea împotriva instituÈ›iilor de stat È™i de partid, inclusiv a unor unități militare. Din desfășurarea evenimentelor È™i din declaraÈ›iile unor participanÈ›i la aceste evenimente, aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine È™i distrugerea instituÈ›iilor È™i bunurilor generale ale oraÈ™ului È™i de a da semnalul unor asemenea acÈ›iuni È™i în alte centre. PopulaÈ›ia din TimiÈ™oara cunoaÈ™te È™i a văzut toate aceste distrugeri de tip fascist care au avut loc. Cu toate insistenÈ›ele depuse, timp de două zile, de organele politice, de partid, de consiliul popular, de conducerile întreprinderilor È™i de organele de ordine, aceste grupuri au continuat È™i È™i-au intensificat activitatea de distrugere, de atacare a instituÈ›iilor È™i magazinelor, inclusiv a unor unități militare. ÃŽn aceste imprejurări grave, în seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unitățile militare au răspuns prin focuri de avertisment împotriva celor care au continuat să acÈ›ioneze. Deoarece acÈ›iunile grupurilor antinaÈ›ionale, teroriste au continuat, unitățile militare - conform ConstituÈ›iei È™i, în conformitate cu legile țării, au fost obligate să se apere, să apere ordinea È™i bunurile întregului oraÈ™, de fapt, să apere ordinea în întreaga È›ară. Organele de ordine, procuratura au efectuat È™i continuă să efectueze cercetările corespunzătoare pentru a stabili cauzele È™i vinovaÈ›ii acestor acte cu caracter net fascist, provocator, de distrugere. Din datele de care se dispune până în prezent, se poate declara cu deplină certitudine că aceste acÈ›iuni cu caracter terorist au fost organizate È™i declanÈ™ate în strânsă legătură cu cercurile reacÈ›ionare, imperialiste, iredentiste, È™oviniste È™i cu serviciile de spionaj din diferite țări străine. Scopul acestor acÈ›iuni antinaÈ›ionale a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situaÈ›iei politice, economice, de a crea condiÈ›iile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenÈ›ei È™i suveranității patriei noastre socialiste. Nu întâmplător posturile de radio de la Budapesta È™i din alte țări au declanÈ™at, încă în cursul acestor acÈ›iuni antinaÈ›ionale, teroriste, o campanie deșănÈ›ată, de ponegrire, de minciuni împotriva țării noastre. Scopul - repet, după datele pe care le avem până acum È™i din poziÈ›ia luată de cercurile revizioniste, revanÈ™arde, de cercurile imperialiste din diferite țări - este acela de a distruge independenÈ›a, integritatea, de a opri cursul dezvoltării socialiste a României, de a întoarce România înapoi sub dominaÈ›ia străină, de a lichida dezvoltarea socialistă a patriei noastre". Am terminat. Nu v-am stricat pofta de mâncare, nu-i aÈ™a? - Deloc! l-a aprobat Jorj. CeauÈ™escu a uitat să menÈ›ioneze în discurs faptul că pe 16 decembrie, seara, el a dat ordin ca puÈ™căriaÈ™ii de drept comun să fie eliberaÈ›i, astfel ca să se vandalizeze magazinele È™i, în consecință, să existe un motiv pentru a se folosi gloanÈ›e de război. - Continuă Jorj să ne povesteÈ™ti desfășurarea evenimentelor! - Mai întâi, consider necesar să vă spun componenÈ›a guvernului Constantin Dăscălescu în acele zile. - Bine, timp ca să mai bem o halbă! Tot eu plătesc. - Prim-viceprim-ministru – Elena CeauÈ™escu, prim-viceprim-ministru – Gheorghe Oprea, prim-viceprim-ministru – Ion Dincă, viceprim-ministru – Ludovic Fazekas, viceprim-ministru – Gheorghe Petrescu. viceprim-ministru – Cornel Pacoste, viceprim-ministru - Ștefan Andrei, viceprim-ministru – Ion Radu, viceprim-ministru – Lina Ciobanu, ministrul la Interne – Tudor Postelnicu, ministru la Externe – Ioan Stoian, ministrul la JustiÈ›ie – Maria Bobu, ministrul la Apărarea NaÈ›ională – Vasile Milea, preÈ™edintele Comitetului de Stat al Planificării È™i Aprovizionării Tehnico-Materiale – Ioan Totu, ministrul la FinanÈ›e – Ion Pățan, ministrul la Industria Metalurgică – Marin Enache, ministrul la Industria Chimică – Gheorghe Dinu, ministrul la Industria Petrochimică – Adrian Stoica, ministrul la Mine – Irimie Catargiu, ministrul la Petrol – Nicolae Amza, ministrul la Energia Electrică - Petre Fluture, ministrul la Industrializarea Lemnului È™i Materialelor de ConstrucÈ›ii – Gheorghe Constantinescu, ministrul la ConstrucÈ›ii Industriale – Alexandru Dimitriu, ministrul la Industria ConstrucÈ›iilor de MaÈ™ini – Eugeniu Rădulescu, ministrul la Industria Electrotehnică – Nicolae Vaidescu, ministrul la Industria UÈ™oară – Maria Flucșă, ministrul la Agricultură – Gheorghe David, ministrul la Silvicultură – Eugen Tarhon, ministrul la Industria Alimentară – Paul Prioteasa, ministrul la Contractarea È™i AchiziÈ›ionarea Produselor Agricole – Constantin Zanfir, Ministrul la ComerÈ›ul Interior – Ana MureÈ™an, ministrul la ComerÈ›ul Exterior È™i Cooperarea Economică InternaÈ›ională – Ioan Ungur, ministrul la Transporturi È™i TelecomunicaÈ›ii – Pavel Aron, ministrul la Turism – Ion Stănescu, ministrul la Sănătate – Victor Ciobanu, ministrul la Muncă – Maxim Bergheanu, ministrul la EducaÈ›ie È™i ÃŽnvățământ – Ion Teoreanu, ministrul pentru Problemele Tineretului – Ioan Toma, ministru secretar de stat la Interne - Iulian Vlad, ministru secretar de stat la Externe – Aurel Duma, ministru secretar de stat la Agricultură È™i Industrie Alimentară – Marin Capizisu, ministru secretar de stat la Agricultură È™i Industrie Alimentară – Viorel Vizureanu, ministru secretar de stat la Agricultură È™i Industrie Alimentară – Ferdinand Nagy, ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării È™i Aprovizionării Tehnico-Materiale – Gheorghe Stoica, ministru secretar de stat la ComerÈ›ul Exterior È™i Cooperare Economică InternaÈ›ională – Cornel Pânzaru, ministru secretar de stat la ComerÈ›ul Exterior È™i Cooperare Economică InternaÈ›ională – Alexandru Nicula, È™eful Centralei-Departament a Geologiei – Ion Folea, preÈ™edintele Consiliului Culturii È™i EducaÈ›iei Socialiste – Suzana Gâdea. - Stop! Cine este Suzana Gâdea? O scriitoare, o actriță, o pictoriță, o cântăreață? - ÃŽntre 1955 È™i 1976 a fost prorector la Institutul Politehnic din BucureÈ™ti. - Fără comentarii. Mai departe! - PreÈ™edintele Consiliului NaÈ›ional pentru Știință È™i Tehnologie – Elena CeauÈ™escu, prim-vicepreÈ™edintele Consiliului NaÈ›ional pentru Știință È™i Tehnologie – Ioan Ursu, ministru secretar de stat la Consiliul NaÈ›ional pentru Știință È™i Tehnologie – Mihai Florescu, preÈ™edintele Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare – Gheorghe Pană, prim-vicepreÈ™edintele al Comitetului de Stat al Planificării – Ion CeauÈ™escu, ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării – Șerban-Dumitru Teodorescu, preÈ™edintele Comitetului de Stat pentru PreÈ›uri – Ion Pățan, preÈ™edintele Consiliului NaÈ›ional pentru ProtecÈ›ia Mediului ÃŽnconjurător – Ion Badea, preÈ™edintele Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară – Cornel Mihulicea, preÈ™edintele Uniunii NaÈ›ionale a Cooperativelor Agricole de ProducÈ›ie – Vasile Marin, preÈ™edintele Departamentului Cultelor – Ion CumpănaÈ™u. Aici se încheie lista gvernului. - Să ciocnim un pahar pentru căderea regimului ceauÈ™ist din R.S.R.! a propus Volfik. - Ura!!! - Ce s-a întâmplat mai departe la TimiÈ™oara? - Au avut loc primele ciocniri dintre demonstranÈ›i, pe de o parte, È™i miliÈ›ieni, militari È™i civili înamaÈ›i, pe de altă parte. A apărut drapelul revoluÈ›iei: tricolorul la care a fost decupată stema comunistă, S-a scandat: "Jos CeauÈ™escu!", "Jos cizmarul!" S-au făcut primele arestări. DemonstranÈ›ii au fost depășiÈ›i numeric de forÈ›ele de ordine. Pe 17 decembrie, duminică, CeauÈ™escu a obÈ›inut de la Consiliul Politic Executiv aprobarea de utilizare a gloanÈ›elor de război, în vederea înăbuÈ™irii revoluÈ›iei. La ora 17,00, au sosit cu un avion special Ion Coman, Ștefan GuÈ™e, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai ChiÈ›ac, Constantin Nuță È™i alÈ›ii. - Ștefan GuÈ™e? - Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române. ÃŽn seara zilei de 22 decembrie Iliescu l-a cooptat în echipa lui de lucru de la sediul M.Ap.N. - Din participant la reprimarea revoluÈ›iei, a ajuns apărător al ei! - Victor Atanasie Stănculescu? - Adjunctul ministrului de la Apărare NaÈ›ională. ÃŽn seara zilei de 22 decembrie Iliescu l-a cooptat în echipa lui de lucru de la sediul M.Ap.N. - Din participant la reprimarea revoluÈ›iei, a ajuns apărător al ei! - Mihai ChiÈ›ac? - Comandantul trupelor chimice È™i comandant al Garnizoanei BucureÈ™ti. - Constantin Nuță? - Adjunctul ministrului de la Interne. - M-am lămurit. - Imediat, delegaÈ›ia a sosit la TimiÈ™oara, Coman a primit ordin de la CeauÈ™escu să tragă fără somaÈ›ie în demonstranÈ›i. La rândul lui, Coman a transmis acest ordin lui GuÈ™e È™i Nuță. S-a tras cu gloanÈ›e de război chiar din seara zilei respective. Pe 18 decembrie, în urma reprimării brutale a demonstraÈ›iilor din seara zilei precedente, s-a instalat un calm aparent până după-amiaza, când iar au apărut demonstranÈ›i È™i s-a tras cu gloanÈ›e de război. ÃŽn noaptea de 18 spre 19 decembrie, 43 de cadavre ale celor împuÈ™caÈ›i au fost transportate în secret la crematoriul "Cernica" din BucureÈ™ti, unde au fost arse. - La ordinul tovarășului? - Nu, Volfik, la ordinul tovarășei, deoarece CeauÈ™escu a plecat în Iran luni, 18 decembrie, ora 9,30; s-a întors miercuri, 20 decembrie, la ora 15,30. - Am înÈ›eles! - Pe 19 decembrie, muncitorii de la întreprinderile "Electromotor" È™i "Elba" au făcut grevă. Prim-secretarul Comitetului JudeÈ›ean al P.C.R., Radu Bălan, a fost trimis de Coman ca să liniÈ™tească spiritele. Muncitorii de la "Elba" îl înghesuiseră pe Bălan. Coman l-a trimis în ajutor pe GuÈ™e, care a venit cu o suită mare de militari. Din mulÈ›ime s-a strigat: "UcigaÈ™ilor, de ce aÈ›i tras în noi?" GuÈ™e a analizat rapid situaÈ›ia È™i È™i-a asumat declaraÈ›ia: "Promit că armata se va retrage în cazărmi". - Nesupunere la ordinul dictatorului! Ca să parafrazez un proverb, eu spun aÈ™a: când dictatorul nu este acasă, generalii joacă pe masă! - Cum am spus, GuÈ™e a raportat lui Milea situaÈ›ia, iar ministrul, pe 20 decembrie, a dat ordin ca armata să se retragă de pe străzile TimiÈ™oarei în cazărmi. - La ce oră? - La 14,20! O oră mai târziu armata a fost retrasă în cazărmi. Adică cei doi l-au trădat pe CeauÈ™escu. TimiÈ™orenii învinseseră frica, iar în PiaÈ›a Operei s-au adunat peste 100000 de manifestanÈ›i. - Coincidență stranie: la ora retragerii complete a armatei în cazărmi, dictatorul a revenit din Iran. - ÃŽn aceeaÈ™i zi a sosit la TimiÈ™oara o delegaÈ›ie puternică formată din Dăscălescu, Pacoste È™i alÈ›ii. Ei au primit la sediul Comitetului JudeÈ›ean al P.C.R. o delegaÈ›ie a revoluÈ›ionarilor, formată pe scheletul unui comitet de acÈ›iune al Frontului Democratic Român, având următoarea componență: Lorin Fortuna - preÈ™edinte, Ioan ChiÈ™ – vicepreÈ™edinte, Claudiu Iordache – secretar, Nicolae Bădilescu È™i Marinela Trăistaru – membri. Revendicările lor au cuprins în primul rând demisia lui CeauÈ™escu È™i a lui Dăscălescu. Apoi au fost solicitate eliberarea deÈ›inuÈ›ilor politici È™i dezvăluirea adevărului legat de cadavrele celor dispăruÈ›i. Singura revendicare satisfăcută a fost eliberarea deÈ›inuÈ›ilor politici. Dăscălescu a spus că va comunica la BucureÈ™ti celelalte revendicări. Răspunsul a venit în discursul televizat al lui CeauÈ™escu, pe care vi l-am citit parÈ›ial, în care demonstranÈ›ii au fost etichetaÈ›i fasciÈ™ti, iredentiÈ™ti, È™oviniÈ™ti, elemente huliganice, în legătură cu agenÈ›iile străine etc. - A venit ziua de 21 decembrie. - Au început demonstraÈ›ii anticomuniste în alte localități în următoarea succesiune în timp: ora 8,00 - la Arad, ora 9,00 – la BuziaÈ™, ora 9,45 – la Sibiu, ora 11,00 – la Cugir, ora 11,30 – la Târgu MureÈ™, ora 12,00 – la CaransebeÈ™ È™i la ReÈ™iÈ›a, ora 12,40 – la BucureÈ™ti, ora 13,00 – BraÈ™ov, ora 15,00 – la Cluj È™i FăgăraÈ™, ora 18,00 la Cisnădie, ora 18,45 – la Nădlag, ora 22,30 – la Alba Iulia. - Cum a fost mitingul de la BucureÈ™ti? - CeauÈ™escu a încercat să aplice propria lui soluÈ›ie, să organizeze un miting televizat, o dovadă a adeziunii poporului față de el È™i a mărinimei lui, miting la care să participe numai muncitori, crezând că ei îi sunt devotaÈ›i È™i uÈ™or de cumpărat, cu majorări nesemnificative la salarii, pensii sau alocaÈ›ii pentru copii. Au fost multe vicii de organizare, care au făcut posibilă transformarea într-o jumătate de oră, dintr-un miting de susÈ›inere a regimului, într-unul anti-ceauÈ™ist, anti-comunist. - Care au fost viciile de organizare? - 1. IniÈ›ial, mitingul a fost anunÈ›at la ora 8,00 È™i apoi la ora 10,00; de fapt a început la ora 12,00. 2. Organizatorii din întreprinderi – conducătorii locurilor de muncă, activiÈ™tii de partid, pentru a fi siguri că nu vin prea târziu în PiaÈ›a Palatului, au apărut mai devreme, iar forÈ›ele de ordine - miliÈ›ieni È™i securiÈ™ti, fapt întâmplat pentru prima oară, au venit cu o jumătate de oră întârziere, astfel, barajele dispuse pe traseu pentru a percheziÈ›iona participanÈ›ii au fost inutile. 3. La miting au participat È™i persoane neprogramate. - Neprogramate? - De exemplu, timiÈ™oreni veniÈ›i la BucureÈ™ti să-È™i caute rudele ucise. De semenea, au fost È™i mulÈ›i oameni dornici să-È™i exprime nemulÈ›umirile, precum È™i unii, care au făcut parte din anumite structuri, care au jucat un rol important în destabilizarea mitingului, dotaÈ›i cu petarde, vergele ascuÈ›ite È™i instalaÈ›ii de zgomot. - Ce s-a întâmplat, de fapt? - ÃŽn prima jumătate de oră au È›inut scurte discursuri reprezentanÈ›i ai întreprinderilor din Capitală, care au proslăvit regimul comunist. Apoi a luat cuvântul CeauÈ™escu. Am primit înregistrarea întregului discurs cu întrerupere cu tot. - Bănuim ce a spus. Nu-l citi, pentru că iar ne vom plictisi! - Voi citi numai partea neprevăzută, haotică a discursului. Ce ziceÈ›i? - Bine. Dictatorii în derută produc umor involuntar. - CeauÈ™escu a fost întrerupt chiar din primul minut al discursului de È›ipete È™i huiduieli din public. A rămas perplex circa o jumătate de minut. Nu s-a aÈ™teptat la aÈ™a o reacÈ›ie din partea clasei muncitoare. E.C. È™i-a revenit prima: "Hai în sediu!" N.C.: "Ce e? Nu, mă. Ho! Alo! Alo! Alo!" E.C.: "LiniÈ™te! LiniÈ™te!" N.C.: "A…lo! A…looo!" E.C.: "LiniÈ™te! LiniÈ™te!" N. C.: "Stai puÈ›in. Alo!" E. C.: "Alo!" N.C.: "Alo! Tovarăși! Alo! AÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i. Tovarăși!" E.C.: "StaÈ›i liniÈ™tiÈ›i!" N.C.: "Tovarăși!" E.C.: "Alo!" N.C.: "Tovarăși, aÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i! Alo!" E.C.: "StaÈ›i liniÈ™tiÈ›i, oameni buni!" N.C.: "Tovarăși, aÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i!" E.C.: "Alo!" N.C. a bătut în microfon. O voce din balcon s-a adresat mulÈ›imii: "StaÈ›i pe loc, tovarăși! StaÈ›i pe loc!" E.C.: "Alo, liniÈ™te! Tovarăși, ce e cu voi? StaÈ›i liniÈ™tiÈ›i!" Iar s-au auzit huiduieli puternice din public. E.C.: "LiniÈ™te! Nu auziÈ›i?" N.C.: "Tovarăși, aÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i la locurile voastre!" Apoi N.C. a È™optit celor de lângă el: "Asta e o provocare." După aceea, N.C. s-a adresat mulÈ›imii: "Alo!" E.C.: "AÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i! StaÈ›i liniÈ™tiÈ›i!" N.C.: "Cetățeni ai Capitalei..." O voce de la balcon s-a adresat mulÈ›imii: "VeniÈ›i înapoi, tovarăși!" N.C. a făcut semn, exasperat, să nu se mai bage nimeni dintre cei aflaÈ›i la balcon. -V-a plăcut? - Mi-a mers la inimă! - Când È™i-a reluat discursul mai erau doar jumătate din demonstranÈ›i. CeilalÈ›i au plecat panicaÈ›i de exploziile petardelor È™i de înÈ›epăturile primite în fund de la oameni neidentificaÈ›i. - ÃŽnÈ›epături în fund? - Mai ales femeile au fost È›inta acestor atacuri. Þipetele lor stridente, produse în astfel de situaÈ›ii, bagă o spaimă teribilă în cei din jur È™i, prin efect de domino.. panica devine generală. - Vrei să spui că a fost o regie bine pusă la punct. - Miza a fost extraordinară. Acest miting a arătat românilor că CeauÈ™escu a scăpat frâiele din mână, ceea ce le-a dat curaj în evenimentele care au urmat. - Hai să mai bem o bere. Tot eu fac cinste! A urmat o pauză cât să guste È™i Jorj din sardine È™i cartofii prăjiÈ›i. Apoi Volfik l-a invitat să continue darea de seamă: - Jorj, te ascultăm! - La ora 18,00 din aceeaÈ™i zi, CeauÈ™escu a anunÈ›at într-o conferință de presă că a instituit starea de necesitate în BucureÈ™ti. Milea a primit ordinul să distrugă baricada de pe bulevardul Magheru, din dreptul hotelului "Intercontinental". Ordinul a fost executat după miezul nopÈ›ii. Tot atunci a început să se tragă cu gloanÈ›e de război È™i au murit 39 de manifestanÈ›i. - Ooo! - Să nu trecem de ziua de 22 decembrie până nu vă povestesc un eveniment de râsu-plânsu, întâmplat la TimiÈ™oara. - Să auzim, Jorj! - CeauÈ™escu a vrut să pună românii să lupte unii contra celorlalÈ›i. ÃŽn dimineaÈ›a zilei de 21 decembrie a sosit în Gara de Nord din TimiÈ™oara un tren plin cu muncitori de la întreprinderi din Oltenia, înarmaÈ›i cu bâte – cozi de topor! - De ce olteni È™i nu ardeleni, de exemplu? - CeauÈ™escu este oltean È™i oltenii au avut o serie de avantaje în timpul dictaturii, investiÈ›ii masive în industria de avioane, de autoturisme, de locomotive; există o proporÈ›ie mai mare de oameni ataÈ™aÈ›i lui CeauÈ™escu, comparativ cu alte provincii româneÈ™ti. - La fel È™i argeÈ™enii, care au beneficiat È™i ei de investiÈ›ii în industria de autoturisme: la PiteÈ™ti È™i Câmpulung! a intervenit Oprea. - Tovarășa este argeÈ™eancă, tot olteancă. Dar timiÈ™orenii i-au întâmpinat cu pâine È™i sare, gest care le-a tăiat elanul musafirilor nepoftiÈ›i. Mai mult, oltenii È™i bănățenii au fraternizat în lupta pentru dărâmarea dictaturii. - Cu bâtele ce au făcut? - S-au întors cu ele în Oltenia. Poate le-au avut pe inventar ori È™efii muncitorilor s-au gândit că bâtele ar putea fi utile în alte ocazii. Apropo! Să vă spun un banc cu olteni. Ce ziceÈ›i? - La un pahar cu bere merge orice fel de banc. - Câțiva olteni s-au gândit să mărească suprafaÈ›a Olteniei în detrimentul Banatului, împingând munÈ›ii dintre cele două provincii. Treabă grea! Și-au dat jos cămășile È™i ce mai aveau pe ei, rămânând doar în chiloÈ›i. S-au apucat să împingă. Un trecător bănățean, văzând ce trăsnaie le-a venit în mintea acelor oameni, a făcut o farsă, le-a ascuns hainele după un tufiÈ™. La un moment dat un oltean s-a uitat în spate È™i a strigat: "Măi juveÈ›ilor, măi! Am împins destul!" "De ce?" au întrebat ceilalÈ›i la unison. "Deoarece nu se mai văd hainele!" - Hă, hă! - Am ajuns la ziua de 22 decembrie. La ora 10,45 a fost transmisă È™tirea: : "Vă informăm că ministrul ForÈ›elor Armate a acÈ›ionat ca un trădător, împotriva independenÈ›ei È™i suveranității României È™i, dându-È™i seama că este descoperit, s-a sinucis." - ÃŽn ce împrejurări s-a sinucis? - După ce a condus personal toată noaptea reprimarea demonstranÈ›ilor din BucureÈ™ti, Milea a avut la ora 7,00 o întâlnire cu CeauÈ™escu, care i-a cerut să continue utilizarea gloanÈ›elor de război. De această dată, ministrul Apărării NaÈ›ionale a luat decizia să nu execute ordinul lui CeauÈ™escu. La ora 9,30 s-a sinucis, trăgându-È™i un glonÈ› în zona inimii. A murit în stare de comă la ora 14,00 la spitalul Elias. A fost demon È™i înger pentru revoluÈ›ionari, mai mult demon. Sinuciderea lui a decapitat armata È™i a creat răgazul necesar pentru ca demonstranÈ›ii să se apropie de sediul C.C. al P.C.R. Există È™i alte versiuni ale morÈ›ii lui Milea, care nu sunt sprijinite de suficiente dovezi. - Am înÈ›eles. - ÃŽn locul lui Milea, CeauÈ™escu l-a numit pe Stănculescu la ora 10,00. Noul ministru nu a dat ordin subordonaÈ›ilor să tragă, mai mult, a ordonat retragerea armatei în cazărmi. CeauÈ™escu mai face o boacănă: declară starea de necesitate în toată È›ara, începând cu ora 12,00. - Nu a fost o boacănă! El dorea să se retragă la o bază militară din TârgoviÈ™te, de unde să înceapă războiul civil. - Peste opt minute, văzând că demonstranÈ›ii au început să intre în clădire, CeauÈ™escu a fost convins de Stănculescu să plece cu un elicopter "Puma", fiind însoÈ›it de tovarășa, de Bobu È™i de Mănescu. Pilotul a fost Vasile MaluÈ›an. Au făcut o escală la Snagov, unde i-au lăsat pe Bobu È™i Mănescu. Elicopterul È™i-a reluat zborul cu direcÈ›ia TârgoviÈ™te. Sub pretextul că ar putea fi doborâți de la sol, pilotul i-a debarcat pe un câmp în apropierea de Titu. După ce au făcut autostopul cu două autoturisme "Dacia", CeauÈ™eÈ™tii au ajuns la Institutul pentru ProtecÈ›ia Plantelor din TârgoviÈ™te. La ora 15,00 au fost arestaÈ›i È™i duÈ™i de două maÈ™ini ale MiliÈ›iei, la o unitate militară din TârgoviÈ™te. Șirea arestării s-a difuzat la ora 17,00! - Ciudată întârziere! Ce s-a întâmplat la BucureÈ™ti? - ÃŽn primul rând să vedem ce a făcut Iliescu, director la Editura Tehnică, cu sediul la etajul VII din Casa Scânteii. La ora 13,00 a vorbit la telefon cu Gâdea, È™efa lui directă, cu biroul la etajul I, unde se găsea sediul Consiliului Culturii È™i EducaÈ›iei Socialiste. Ea a confirmat faptul că CeauÈ™eÈ™tii au fugit. Atunci el a coborât la etajul I, în biroul lui Ladislau HegheduÈ™, adjunctul de la Consiliul Culturii etc… etc., de unde a dat următoarele telefoane: la Televiziune, la C.C., acasă È™i, foarte important, la M.Ap.N. pe firul scurt. - De ce Iliescu a dat telefon la televiziune? - Pentru a fi prezentat populaÈ›iei ca un emanat al revoluÈ›iei. - De ce Iliescu a dat telefon acasă? - Pentru a-È™i preveni soÈ›ia Nina de ceea ce el urmează să facă È™i pentru a-i pregăti È›inuta de viitor revoluÈ›ionar. - De ce a dat telefon la M.Ap.N.? - Aici răspunsul este complicat. Varianta conspiraÈ›iei, a existenÈ›ei unui F.S.N. cu mult înainte de 17 decembrie 1989, explică cel mai uÈ™or de ce un director de editură vorbeÈ™te la M.Ap.N., chiar cu Stănculescu, care, extrem de ciudat, l-a invitat fără ezitare acolo, la ora 16,00. - Ce s-a întâmplat la ora 16,00? - Atunci Stănculescu l-a recunoscut pe Iliescu drept noul È™ef al statului, operaÈ›ie denumită oficial "trecerea armatei de partea revoluÈ›iei". - Extraordinar! Iliescu, reprezentantul revoluÈ›iei, care cu trei ore mai devreme era la încă la serviciu! - La ora 18,00 s-a constituit Frontul Salvării NaÈ›ionale după o È™edință, care a avut loc la sediul C.C. al P.C.R. Lucrările au fost conduse de Iliescu. - Văd că vă pasionează subiectul Iliescu. Ce s-a întâmplat mai departe?. - ForÈ›e loiale vechiului regim au început să tragă în puncte vitale ale Capitalei sau în alte centre din È›ară, ca să destabilizeze situaÈ›ia, în speranÈ›a că CeauÈ™eÈ™tii vor fi eliberaÈ›i È™i, apoi, să revină la putere. Ei au fost denumiÈ›i "teroriÈ™ti". - Ooo! Fidelii fanatici ai CeauÈ™eÈ™tilor! - Se pare că este È™i o altă categorie de teroriÈ™ti. După arestarea CeauÈ™eÈ™tilor, a devenit clar că regimul comunist se va prăbuÈ™i. Unii dintre comandanÈ›ii armatei, care au fost implicaÈ›i în represiunea sângeroasă a manifestanÈ›ilor din perioada 17- 22 decembrie, au început să se teamă. S-au gândit că vor fi judecaÈ›i È™i condamnaÈ›i pentru faptele lor. Atunci ei au imaginat o diversiune diabolică, să provoace moarte prin împuÈ™care, după care tot ei să se evidenÈ›ieze în lichidarea "teroriÈ™tilor". - Și astfel să li se ierte păcatele din perioada 17- 22 decembrie! Această ipoteză ar putea fi pusă, teoretic, È™i în cârca lui Stănculescu È™i GuÈ™e. - Mi-a venit acum o întrebare. Dacă nu ar fi apărut "teroriÈ™tii", care ar fi fost experienÈ›a de revoluÈ›ionar a lui Iliescu? Răspund tot eu: două ore, inclusiv jumătate de oră, cât a fost acasă. - Adică de la ora 13,00 la ora 15,00, de când a plecat de la serviciu, de la editură, până când au fost arestaÈ›i CeauÈ™eÈ™tii!! a avut Oprea una dintre rarele lui intervenÈ›ii. - Tot aÈ™a, numărul legitimaÈ›iilor de revoluÈ›ionar, care au început să se elibereze la sediul C.C., încă din ziua de 22 decembrie, ar fi fost infinit mai mic! - Buun… Iată că unii au avut viziune mercantilă pe termen lung! Să continuăm cu firul evenimentelor, Jorj! - La ora 23,00 a fost difuzat de televiziune un comunicat pentru È›ară, citit de Iliescu. Eu l-am înregistrat pe casetofon de la Radio France Internationale È™i l-am scris. Mi-a luat jumătate de zi. Să-l citesc? - Dacă faci tu cinste cu un rând de halbe, Jorj! - Bine, merită orice efort È™i cheltuială! Citez: "Cetățeni È™i cetaÈ›ene, Trăim un moment istoric. Clanul CeauÈ™escu, care a dus È›ara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu toÈ›ii È™tim È™i recunoaÈ™tem că victoria de care se bucură întreaga È›ară este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate nationalitățile È™i, în primul rând, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu preÈ›ul sângelui, sentimentul demnității naÈ›ionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile È™i-au pus în pericol È™i viaÈ›a, protestând împotriva tiraniei. Se deschide o pagina nouă în viata politică È™i economică a României. ÃŽn acest moment de răscruce am hotarât să ne constituim în Frontul Salvării NaÈ›ionale, care se sprijină pe armata română È™i care grupează toate forÈ›ele sănătoase ale țării, fără deosebire de naÈ›ionalitate, toate organizaÈ›iile È™i grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertății È™i demnității în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvării NaÈ›ionale este instaurarea democraÈ›iei, libertății È™i demnității poporului român. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului CeauÈ™escu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat È™i instituÈ›iile sale își încetează activitatea, întreagă putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării NaÈ›ionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. Toate ministerele È™i organele centrale în actuala lor structură își vor continua activitatea normală, subordonându-se Frontului Salvării NaÈ›ionale, pentru a asigura desfășurarea normală a întregii vieÈ›i economice È™i sociale. ÃŽn teritoriu se vor constitui consilii judeÈ›ene, municipale, orășăneÈ™ti È™i comunale ale Frontului Salvării NaÈ›ionale ca organe ale puterii locale. MiliÈ›ia este chemată ca, împreună cu comitetele cetățeneÈ™ti, să asigure ordinea publică. Aceste organe vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aprovizionării populaÈ›iei cu alimente, cu energie electrică, cu căldură È™i apă, pentru asigurarea transportului, a asistenÈ›ei medicale È™i a întregii reÈ›ele comerciale". Urmează programul frontului. Hai să ciocnim pentru F.S.N.! - Să auzim programul! - Ca program, frontul propune următoarele: 1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid È™i statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ. 2. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie. 3. Separarea puterilor legislativă, executivă È™i judecătorească în stat È™i alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viață. Consiliul Frontului Salvării NaÈ›ionale propune ca È›ara să se numească în viitor România. Un comitet de redactare a noii ConstituÈ›ii va incepe să funcÈ›ioneze imediat. 4. Restructurarea întregii economii naÈ›ionale pe baza criteriilor rentabilității È™i eficienÈ›ei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată È™i promovarea liberei iniÈ›iative È™i a competenÈ›ei în conducerea tuturor sectoarelor economice. 5. Restructurarea agriculturii È™i sprijinirea micii producÈ›ii țărăneÈ™ti. Oprirea distrugerii satelor. 6. Reorganizarea învățământului românesc potrivit cerinÈ›elor contemporane. ReaÈ™ezarea structurilor învățământului pe baze democrate È™i umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român È™i promovarea adevăratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii È™i a imposturii È™i statuarea unor criterii de competență È™i justiÈ›ie în toate domeniile de activitate. AÈ™ezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naÈ›ionale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului. 7. Respectarea drepturilor È™i libertăților minorităților naÈ›ionale È™i asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii. 8. Organizarea întregului comerÈ› al țării, pornind de la cerinÈ›ele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaÈ›iei României. ÃŽn acest scop, vom pune capăt exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordând prioritate satisfacerii nevoilor de căldură È™i lumină ale oamenilor. 9. ÃŽntreaga politică externă a țării să servească promovării bunei vecinătăți, prieteniei È™i păcii în lume, integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaÈ›ionale ale României È™i, în primul rând, cele privitoare la Tratatul de la VarÈ™ovia. 10. Promovarea unei politici interne È™i externe subordonate nevoilor È™i intereselor dezvoltării fiinÈ›ei umane, respectului deplin al drepturilor È™i libertăților omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă. Constituindu-ne în acest front, suntem ferm hotărâți să facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civilă în România, garantând triumful democraÈ›iei, libertății È™i demnității tuturor locuitorilor țării. ÃŽn mod provizoriu, în componenÈ›a consiliului intră următorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokés, Dumitru Mazilu, Dan DeÈ™liu, general Ștefan GuÈ™e, general Victor Stănculescu, Aurel-DragoÈ™ Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan MarÈ›ian, capitan Lupoiu Mihail, general Dan Voinea, căpitan de rangul I Dumitrescu Emil, NeacÈ™a Vasile, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul NegriÈ›iu, Gheorghe Manole, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu, Constantin Cârjan, Domokos Géza, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu". - ÃŽn concluzie, pe 22 decembrie a fost revoluÈ›ie sau lovitură de stat? - Mai întâi pun eu o întrebare: care este definiÈ›ia revoluÈ›iei? ¬ - O schimbare bruscă È™i, de obicei, violentă a structurilor sociale, economice È™i politice ale unui regim dat. - Care este definiÈ›ia loviturii de stat? - O preluare a puterii într-un stat prin răsturnarea violentă a conducerii. - Ei bine, Stănculescu nu a anunÈ›at o schimbare a structurilor sociale, economice È™i politice. - Cum a preluat Stănculescu conducerea țării? - ÃŽn calitate de ministru al Apărării NaÈ›ionale, el nu a executat ordinele dictatorului, de care s-a descotorisit, trimițându-l cu elicopterul într-o capcană fără scăpare, CeauÈ™eÈ™tii fiind arestaÈ›i de miliÈ›ie, organ militarizat al puterii, nu de revoluÈ›ionari, două ore mai târziu. Deci, în acel moment Stănculescu s-a apropiat de finalizarea loviturii de stat începută la ora 10,00. - Revin la întrebare: a fost revoluÈ›ie sau lovitură de stat? - La ora 16,00 Stănculescu a predat puterea lui Iliescu. Din acel moment revoluÈ›ionarii din jurul lui Iliescu au preluat puterea. ÃŽn concluzie a fost, dacă îmi permiteÈ›i ternenul, o "lovituÈ›ie", adică o lovitură de stat combinată cu revoluÈ›ie. - Dacă Iliescu nu s-ar fi dus mai devreme la Televiziune, să-l cunoască populaÈ›ia ca pe un revoluÈ›ionar, atunci Stănculescu ar fi predat puterea unui civil oarecare, nu unui emanat al revoluÈ›iei, caz în care nu s-ar mai fi vorbit nici măcar de o "lovituÈ›ie", ci de o lovitură de stat. - Să mai bem o halbă, de această dată, pentru "lovituÈ›ie"! Fac eu cinste! a exclamat Oprea. - Am ascultat la "Europa Liberă" comunicatul privind execuÈ›ia CeauÈ™eÈ™tilor. Să vi-l citesc? - Sigur! - "Luni, 25 decembrie 1989 a avut loc procesul lui Nicolae CeauÈ™escu È™i al Elenei CeauÈ™escu, în faÈ›a Tribunalului Militar ExcepÈ›ional. Capete de acuzare: 1. Genocid - peste 60.000 de victime;2. Subminarea puterii de stat prin organizare de acÈ›iuni armate împotriva poporului È™i a puterii de stat; 3. InfracÈ›iunea de distrugere a bunurilor obÈ™teÈ™ti prin distrugerea È™i avarierea unor clădiri, explozii în oraÈ™ etc; 4. Subminarea economiei naÈ›ionale; 5. ÃŽncercarea de a fugi din È›ară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse în bănci străine. Pentru aceste crime grave împotriva poporului român È™i a României, inculpaÈ›ii Nicolae CeauÈ™escu È™i Elena CeauÈ™escu au fost condamnaÈ›i la moarte È™i confiscarea averii. SentinÈ›a a rămas definitivă È™i a fost executată. România. Tribunalul Militar Teritorial BucureÈ™ti". - AtenÈ›ie! Televiziunea marocană dă procesul CeauÈ™eÈ™tilor. După circa un sfert de oră "gulagiÈ™tii" au reluat "È™edinÈ›a de partid". - Nu a dat execuÈ›ia, ci numai frânturi din proces! a exclamat Volfik. - De frică să nu dea idei marocanilor, care trăiesc È™i ei într-o dictatură. - Eu am luat câteva notiÈ›e din timpul procesului. Să vi le citesc? a întrebat Jorj - Ne face mare plăcere! - ȘedinÈ›a a început la ora 13.20 în UM 01417 TârgoviÈ™te. PreÈ™edintele completului de judecată: judecător Gică Popa. Procuror: Dan Voinea. InculpaÈ›i: Nicolae È™i Elena CeuÈ™escu. AvocaÈ›ii din oficiu ai CeauÈ™eÈ™tilor a fost Constantin Lucescu È™i Nicolae Teodorescu. Cu unanimitate de voturi condamnă pe inculpaÈ›ii: CeauÈ™escu Nicolae, fiul lui Andruță È™i Maria, născut la data de 26 ianuarie 1918, în comuna ScorniceÈ™ti, judeÈ›ul Olt, cu ultimul domiciliu în BucureÈ™ti, Bulevardul Primăverii, nr. 50, sectorul 1, în prezent arestat, È™i CeauÈ™escu Elena, fiica lui Nae È™i Alexandrina, născută la data de 6 ianuarie 1916, în comuna PetreÈ™ti, judeÈ›ul DâmboviÈ›a, cu ultimul domiciliu în BucureÈ™ti, Bulevardul Primăverii nr. 50, sectorul 1, la pedeapsa capitală È™i confiscarea totală a averii pentru săvârÈ™irea următoarelor infracÈ›iuni: 1. Genocid, prevăzut de articolul 357, aliniat 1, literele a-c, Cod Penal; 2. Subminarea puterii de stat, prevăzut de articolul 162, aliniat 1, Cod Penal; 3. Acte de diversiune, prevăzut de articolul 163 Cod Penal; 4. Subminarea economiei naÈ›ionale, prevăzut de articolul 165, aliniat 2, Cod Penal, toate cu aplicarea articolelor 33-34 È™i 41, aliniat 2, Cod Penal. ÃŽn baza articolului 998 Cod Civil È™i articolului 14, aliniat 3, litera a din Codul de procedură penală, obligă pe inculpaÈ›i să restituie statului român toate sumele de bani, metale preÈ›ioase È™i orice alte valori depuse de aceÈ™tia, sub orice nume, la bănci străine sau la alte instituÈ›ii ori persoane din străinătate sau, potrivit articolului14, aliniat 3, litera b din Codul de procedură penală È™i articolului 998 din Codul Civil, să plătească statului, în solidar, echivalentul acestor bunuri în dolari S.U.A. Potrivit articolului 163 È™i articolului 157, aliniat 2, litera c din Codul de procedură penală, menÈ›ine măsurile asigurătorii luate de DirecÈ›ia Procuraturilor Militare asupra tuturor bunurilor aparÈ›inând inculpaÈ›ilor. Cu drept de recurs. PronunÈ›at astăzi, 25 decembrie 1989, în È™edință publică, în prezenÈ›a inculpaÈ›ilor, în Garnizoana TârgoviÈ™te. - Apropo de genocid! a exclamat Oprea, după care s-a oprit brusc pentru a nu fi nevoit să divulge sursa de informare. - Spune! - Eu nu cred în cifra aceea de 60000 de victime! - Dar câte au fost? - Până la arestarea CeauÈ™eÈ™tilor au fost 162 de victime, din care 73 la TimiÈ™oara, 48 la BucureÈ™ti si 41 in restul țării. - De unde È™tii aceste cifre? - O presupunere de a mea. - Chiar È™i la aceste cifre, presupuse de tine, pedeapsa cu moartea se justifică. De obicei, o crimă se pedepseÈ™te cu 25 de ani, două crime – cu închisoare pe viață, iar de la trei crime în sus – pedeapsa capitală. - Ce veÈ›i face acum? a întrebat Volfik. Jorj s-a repezit să declare: - Vă aduc la cunoÈ™tință în mod solemn că de azi nu mai sunt tovarăș cu voi în "gulagul din umbra palmierilor". Am luat hotărârea să plec acasă chiar de mâine. Consider că în È›ara mea gulagul instituit de Stalin a luat sfârÈ™it. - Tu, Oprea, ce vei face? a întrebat Volfik. - Ãăă… È™i eu la fel. Vă aduc la cunoÈ™tință în mod solemn că de azi nu mai sunt tovarăș cu voi în "gulagul din umbra palmierilor". Am luat hotărârea să plec acasă chiar de mâine. Consider că în È›ara mea gulagul instituit de Stalin a luat sfârÈ™it. - Uraaa! a strigat Jorj. - Uraaa! a strigat Oprea, mai puÈ›in entuziast. - Am o propunere! a exclamat Jorj. - Spune! - Hai să cântăm "MoÈ™ Crăciun", dar cu textul uÈ™or modificat: "MoÈ™ Crăciun cu plete dalbe / A sosit de prin nămeÈ›i / Și ne-a adus daruri multe / Viață nouă, libertăți / MoÈ™ Crăciun, MoÈ™ Crăciun. / Din bătrâni se povesteÈ™te / Că-n toÈ›i anii negreÈ™it / MoÈ™ Crăciun pribeag soseÈ™te / ÃŽn sfârÈ™it, n-a mai lipsit. / MoÈ™ Crăciun, MoÈ™ Crăciun. / MoÈ™ Crăciun cu plete dalbe, / Te rog mult să mai revii, / Comunismul nu mai este, / Să se ducă pe pustii! / MoÈ™ Crăciun, MoÈ™ Crăciun." Se făcuse dimineaÈ›a, dar la barul "La Grande Chope" încă se auzeau versurile ad-hoc ale "gulagistului" Jorj, cântate pe două voci: "Comunismul nu mai este, / Să se ducă pe pustii!" |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy