agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-29 | [This text should be read in romana] |
"Din suprafața de 2381741 kilometri pătrați a Algeriei, patru cincimi este ocupată de deșertul Sahara. Munții Atlasul Saharian, mai mult golași decât împăduriți, formează o primă barieră orientată pe direcția est-vest contra expansiunii nisipului saharian. Mai spre nord se găsește vegetația săracă a Platoului Înalt, după care urmează șirul munților Atlasul Telian, cu pășuni pe crestele vălurite și păduri la poale. Între această ultimă barieră împotriva deșertului Sahara și țărmul în general înalt și stâncos al mării Mediterane se întinde principala regiune agricolă, formată din dealuri și câmpii. Aici, pe a zecea parte din teritoriul țării, este concentrată mai mult de trei sferturi din populație. Tot în această zonă viețuiește totalitatea fondului vânătoresc de mistreți. Perioada de gestație este de trei luni, trei săptămâni și trei zile, iar o scroafă poate avea doi până la zece purceluși. Mistreții fac multe pagube culturilor agricole, iar vînătorii nu se prea obosesc să-i vâneze, deoarece nu obțin nici un profit. După cum poate știți, noi, musulmanii, nu mâncăm carne de porc."
Aceasta a fost prima prelegere despre vânătoarea de mistreÈ›i È›inută de Saiiad (n.a. Vânătorul) Binalmumiin (n.a. Fiul scrutătorului), funcÈ›ionar la o bancă È™i vecin de cartier. Mă întâlnisem cu el din întâmplare într-o băcănie din proximitate È™i a dorit să-mi vorbească despre această pasiune a vieÈ›ii lui. ÃŽntre anii 1982 È™i 1985, pe vremea când am acordat asistență didactică la Școala Normală Superioară de ÃŽnvățământ Politehnic din Oran, am primit spre folosință gratuită un apartament cu trei camere, situat în Cité des Oliviers (n.a. Cartierul Măslinilor). SoÈ›ia mea, Ella lucra la Institutul Algerian de Petrol, iar băiatul meu, Edy era elev la liceul "Louis Pasteur". Vânătorul de mistreÈ›i se mutase de curând în blocul vecin. Adesea îl vedeam pe fereastră cum își parchează autoturismul "Peugeot 404" lângă al nostru - "Dacia 1310", pe care îl adusesem din È›ară. A doua prelegere am audiat-o în parcarea comună, lungă cât È›inea È™irul de blocuri, situată la câțiva paÈ™i de scările de la intrare. - ÃŽn Algeria este interzisă vânătoarea gazelelor, muflonilor È™i cerbilor, dar nu È™i a iepurilor È™i mistreÈ›ilor. Cele mai cunoscute zone de vânătoare sunt pe lângă localitățile Anaba, Constantine, El Asnam, Tiaret, Sidi-Bel-Abbès. - Ce armă de vânătoare utilizaÈ›i? am dat eu glas unei curiozități de iniÈ›iere. - ÃŽn general, armele de vânătoare au È›evile ghintuite, care folosesc gloanÈ›e È™i È›evi lise, care folosesc alice. ÃŽn cazul vânatului mare - mistreÈ›i, iepuri - sunt interzise alicele pentru a se evita rănirea superficială a animalelor È™i, în consecință, chinuirea lor pentru o lungă perioadă de timp. - Dumneavoastră ce fel de armă de vânătoare utilizaÈ›i la mistreÈ›i? am continuat eu cu întrebările. - Eu folosesc... cartuÈ™e cu 9 alice de 9 milimetri diametru, a răspuns Saiiad cu o sinceritate dezarmantă. - De ce? am întrebat eu contrariat. -Vânătoarea cu alice are probabilitatea de a atinge vânatul mult mai mare decât glonÈ›ul, deoarece cele 9 alice se împrăștie. Este adevărat însă că bătaia armei cu alice este de numai 35 de metri, în timp ce a celei cu glonÈ› este de 50 de metri. - Am înÈ›eles, domnule Saiiad. Mai am o curiozitate. Cățelul dumneavoastră are picioare scurte È™i destul de curbate. De ce aÈ›i ales acest câine pentru a vă însoÈ›i la vânătoare? - Aa, cățelul meu este un teckel, cunoscut pentru calitățile lui... "vânătoreÈ™ti". ÃŽl cheamă Calb (n.a. Câine). Nu aleargă formidabil, dar are un miros excepÈ›ional È™i un auz impecabil; în plus, se dresează foarte uÈ™or. Acum el ne priveÈ™te de pe balcon. M-am uitat acolo È™i, într-adevăr, Calb, un cățel cu urechi lungi, cu părul scurt de culoare neagră stătea pe o masă È™i ne scruta de la înălÈ›ime; parcă înÈ›elesese că discutam despre el È™i dădea din coadă cu mare frecvență. - Se pare că este foarte inteligent, l-am aprobat eu. La auzul acestui compliment, Saiiad s-a bucurat ca È™i cum ar fi fost vorba de copilul lui. Am observat că a început să-mi arate mai multă simpatie. ...ÃŽntr-o seară ne-am pomenit cu Saiiad la uÈ™a apartamentului nostru. - Am adus niÈ™te carne de mistreÈ›. Am fost cu un grup de vânători într-o pădure de lângă Sidi-Bel-Abbes, la cererea unor săteni supăraÈ›i că aceste animale le distrugeau recolta. Noi, musulmanii, nu mâncăm carne de porc, dar m-am gândit că dumneavoastră, creÈ™tini fiind, veÈ›i prepara ceva gustos. - Cât costă ceea ce ne-aÈ›i adus? am întrebat eu. - Aa, nu vă costă nimic. Este plăcerea mea. Am adus numai muÈ™chi spinali de la doi porci; restul l-am lăsat în pădure. Datorită riscului îmbolnăvirii de trichineloză este bine ca mai întâi să fierbeÈ›i carnea, fără să o mai lăsaÈ›i la fezandat sau să o marinaÈ›i, pentru că împrăștie un miros greu. ÃŽntr-adevăr, în apartament deja mirosea neplăcut a vier, spre nemulÈ›umirea Ellei. După nici două zile, pe la miezul nopÈ›ii Ella cu Edy È™i cu mine eram în sufragerie È™i ne uitam la un film difuzat de televiziunea algeriană, când am auzit pe cineva bătând puternic la ușă. Era vânătorul de mistreÈ›i, care cu sufletul la gură ne-a spus că un hoÈ› a vrut să ne fure autoturismul parcat în faÈ›a blocului. Cățelul Calb l-a auzit È™i a lătrat, averizându-l astfel pe Ssaiiad, care a ieÈ™it afară din bloc cu arma încărcată cu alice, dar hoÈ›ul s-a speriat È™i a fugit rapid, ca... un mistreÈ›, cum a È›inut să precizeze vânătorul. Am ajuns È™i eu în viteză în parcare. ÃŽncuietoarea portierei fusese forÈ›ată cu o È™urubelniță. Fiind mai liniÈ™tit, l-am invitat pe Ssaiiad în apartament ca să povestească pe îndelete întâmplarea cu hoÈ›ul. - Cum a fost carnea de mistreÈ›? a întrebat el. - MulÈ›umim frumos, a fost delicioasă, am preparat friptură cu garnitură de orez, a răspuns Ella. - Dacă doriÈ›i, puteÈ›i încerca È™i dumneavoastră gustul cărnii de porc. Ella vă prepară friptură de mistreÈ› în cel mult un sfert de oră, am încercat eu să fiu ospitalier, ca un român ce sunt. - Numai dacă... mâncăm împreună, a răspuns vânătorul de mistreÈ›i, lăsându-ne pentru scurtă vreme în stare de perplexitate. - ÃŽn România, la friptura de mistreÈ› se serveÈ™te o băutură spirtoasă, denumită È›uică, am continuat eu plin de bune intenÈ›ii. Am avut timp să observ că vânătorul de mistreÈ›i a apreciat în întregime ospitalitatea românească; până... spre dimineață. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy