Stranii experiențe mari ce se cern la CERN (Un mic dialog între un CERCETĂTOR și ucenicul său NEȘTIUTORUL)


NEȘTIUTORUL: Dragul și învățatul meu Cercetător, astăzi aș dori să mă informezi pe scurt cu câteva date despre CERN, despre care tot aud vorbindu-se mereu fără ca eu să am habar despre ce este vorba. Ce este CERN-ul ăla ?

CERCETĂTORUL: Bună întrebare și chiar la timpul potrivit pusă, căci și eu am vrut să aflu totul despre termenul acesta ciudat și cred că multe am aflat, mai ales că pentru a ști, a trebuit să merg chiar la fața locului....

NEȘTIUTORUL: Adică... unde?

CERCETĂTORUL: Unde ? În Elveția, pentru că acolo se petrece acțiunea și dacă ai răbdare să detaliez un pic, iată ce am aflat: Acolo, în inima Europei, marii învățați atomiști din lume au înființat un loc, un spațiu larg unde știința strălucește orbitor într-un punct concentric numit CERN. Cuvântul este de fapt acronimul francez pentru Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară), la rândul ei fiind o organizație europeană de cercetare științifică, una care operează cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare. Iar laboratorul ăsta este situat la granița dintre Elveția și Franța, lângă Geneva. Dacă mai vrei să știi, CERN a fost fondată în 1954 și are în prezent 22 de state membre, inclusiv România, iar Israelul apare ca primul și unicul membru non-european cu statut deplin. Funcția primară a CERN este de a furniza acceleratoare de particule și infrastructura necesară pentru fizica particulelor de energii înalte.. Desigur, la CERN au fost realizate numeroase experimente mari, foarte importante, unele secrete, inclusiv descoperirea bosonului Higgs. Altfel spus, acolo, la CERN, mega-savanții atomiști s-au decis să mânuiască instalații tehnice ultra moderne și, cum spuneam, foarte complicate.

NEȘTIUTORUL: Și cum au putut să facă ei asta?

CERCETĂTORUL: Au putut, dar numai cu ajutorul unor acceleratoare gigantice și costisitoare, săpate în spații largi, sub adâncul betonat al pământului, cel mai ferit loc ca să zgândăre acolo atomii ce nu-s lăsați să stea pe loc nicio clipită.., Specialiștii care lucrează acolo zi și noapte i-au pus pe bieții atomi să se bată între ei cap în cap până se descompuneau în subparticule care prindeau pe loc mari energii transformate apoi brusc în foarte mari vijelii invizibile de subparticule dinamice, toate ciocnindu-se în valuri secrete prea puțin dezvăluite cum. Iar atomiștii aceia nu s-au lăsat până nu au descoperit un... cum să-i zic? - un dumnezeu al particulelor, botezat Bosonul Higgs. Deși este foarte, foarte mic, până acum pare cea mai puternică din particule, căci ea uimește orice forță fizică din lume prin puterea ei unică. Interesant este faptul că, prin teoriile lor mai vechi, savanții deja bănuiau că ar putea exista o așa particulă, iar acum iată că au descoperit-o și asta i-a ambiționat să fondeze un măreț LHC...

NEȘTIUTORUL: Aoleu ! Ce mai e și asta? Ce înseamnă?

CERCETĂTORUL: Inițialele astea englezești, LHC, sau Large Hadron Collider, care este numele celui mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume. Construit acolo la CERN, acceleratorul respectiv se află la granița dintre Elveția și Franța, în apropiere de Geneva. Trebuie precizat că LHC-ul are o circumferință de 27 km și că este situat la o adâncime între 50-175 m sub pământ. Destul de adânc, pentru a-i feri pe cei de la suprafață de eventualele radiații, dar și pe componentele lui de radiațiile solare. Oricum, scopul principal al LHC-ului este de a testa și explora Modelul Standard al fizicii particulelor, care se știe că este teoria fundamentală ce descrie forțele și particulele elementare. De exemplu, una dintre cele mai importante descoperiri făcute cu ajutorul LHC a fost confirmarea existenței bosonului Higgs, de care ți-am pomenit înainte, care, precum spusesem, este o particulă imperială ce joacă un rol crucial în explicarea modului în care alte particule elementare capătă masă. Instalația ne arată pe cel mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume.
Acceleratorul folosește magneți supraconductori pentru a ghida două fluxuri de protoni în direcții opuse, care se ciocnesc în patru puncte de intersecție. Aceste coliziuni sunt studiate pentru a înțelege mai bine structura materiei și universului1. LHC este, de asemenea, o realizare remarcabilă în inginerie și colaborare internațională, implicând mii de fizicieni și ingineri din întreaga lume, inclusiv din România.

NEȘTIUTORUL: Și cum funcționează acceleratorul ăsta?

CERCETĂTORUL: Cum ți-am spus, folosind magneți supraconductori pentru a ghida două fluxuri de protoni în direcții opuse, care se ciocnesc în patru puncte de intersecție, într-o mare coliziune a hadronilor.

NEȘTIUTORUL: Înțeleg oarecum utilitatea acestui centru mondial, dar care ar fi viitorul și folosul practic al experimentelor de la CERN ?

CERCETĂTORUL: Eu cred că acolo savanții atomiști au și mai mari speranțe în misterioase descoperiri viitoare, făcându-i și mai ambițioși în cercetarea de noi răspunsuri, într-un spațiu tot mai vast unde curiozitatea joacă și ea un rol primordial. CERN-ul este un necesar motor ce nu stă, În acest domeniu FCC-ul (Future Circular Collider) pentru CERN este un proiect ambițios care vizează dezvoltarea unei noi generații de coliziuni de particule cu performanțe superioare, care ar putea urma după Large Hadron Collider (LHC) odată ce acesta își va încheia faza de înaltă luminozitate. Studiul de fezabilitate pentru FCC, așteptat să se încheie în 2025, investighează viabilitatea tehnică și financiară a FCC la CERN, inclusiv fezabilitatea geologică, impactul asupra mediului, designul infrastructurilor, ingineria civilă și detectoarele, precum și cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor pentru eficiența și sustenabilitatea colizorilor propuși dar și crearea de găuri negre artificiale bine direcționate. Visul lor este ca omenirea să poată cuceri capacitatea de a putea trece în noi dimensiuni reversibile, teoretic posibile. Cercetările sunt intense, dar oricum, totul va fi perfect supravegheate și coordonate cu multă precauție, spre a se evitata orice pericol de explozie sau implozie accidentală.

NEȘTIUTORUL: Ce bine ar fi să fie așa ! Mulțumesc că m-ai lămurit destul de clar asupra unui domeniu despre care știința mea este „tabula rasa”... Te admir că ești adânc implicat în toate domeniile vieții și că știi foarte multe în comparație cu mine care, deși nu mă consider prost, fiind și eu destul de priceput în domeniile mele, dotat, de asemenea, cu o memorie bună și cu o curiozitate mare, dar chiar în clipa asta mi-am adus aminte că un alt bun prieten de-al meu mi-a spus ceva care atunci m-a înspăimântat...

CERCETĂTORUL: Cine este acel prieten al tău și cu ce te-a înspăimântat?

NEȘTIUTORUL: Nu contează cine este. Doar atât îți pot spune, că s-a născut cu un mare har al premonițiilor care i-a adus o anumită celebritate, deoarece are stranii vise de viitor previzibil și puterea de a ști multe lucruri din viitor care mai toate s-au împlinit, iar tu când mi-ai vorbit atât de frumos despre acceleratorul de particule din Elveția, fără să vreau, deci cu totul spontan, eu am făcut legătura dintre această informație și ceea ce mi-a spus el...

CERCETĂTORUL: Și ce anume ți-a spus el ?

NEȘTIUTORUL: Că sfârșitul omenirii, sfârșitul lumii, va veni din Elveția, printr-un colaps al globului pământesc, al Terrei. Asta a fost viziunea lui și atunci când l-am auzit, când mi-a mărturisit-o, eu am râs de el, dar acum, dintr-o dată simt că... văd că... încep să mă sperii...

CERCETĂTORUL: Nu fi naiv și nu-ți face asemenea probleme! N-are nicio legătură una cu alta...

NEȘTIUTORUL: Ba are ! Deoarece dacă ăia din Elveția fac o greșeală grozavă accelerând protonii cu viteze cu mult mai mari decât viteza luminii, atunci gaura neagră artificială creată de acceleratorul lor sunt convins nu doar că ar crea seisme mari ori schimbarea climei pe întregul mapamond - asta n-ar fi nimic - dar numai într-o secundă există posibilitatea să se producă o catastrofă cosmică uriașă, o tragedie unică în galaxia noastră, provocată de om, deoarece în acea secundă blestemată ar putea să aibă loc colapsarea catastrofală a întregii mase terestre până la crearea instantanee a unei găuri negre printr-o implozie uriașă ce va concentra simultan toată materia bietei noastre planete strângând-o brusc ca într-o coajă de nucă luminoasă putând ajunge sub forma unei stele pitice de tip nova... Ba chiar întregul nostru sistem solar va suferi modificări esențiale, tragice... Asta-i acum părerea mea. Nici nu mai discut! Aoleu, Doamne ferește !! Ferește-ne, Dumnezeule ! Mulțumesc și am plecat ! Am plecat !

CERCETĂTORUL: Ho, potolește-te ! Oprește-te, nu te mai înfierbânta atâta și nu fi nebun, căci ai luat-o pe arătură precum un neștiutor cum ești, fiindcă o asemenea posibilitate de colapsare tip „black hole” scăpat de sub control este un caz de unu la zece mii - deci imposibilă ! Absolut imposibilă !

NEȘTIUTORUL: Ba este foarte posibilă ! Trăim vremuri apocaliptice, amice, căci avem toate semnele că se apropie ora finală, sfârșitul lumii, cum spune și Biblia... Doamne, ferește-ne ! Vai de noi ! Vai de noi ! Am plecat.

CERCETĂTORUL: Nu pleca, prietene ! Stai, unde te duci !

NEȘTIUTORUL: La Zurich ! Mâine sunt în Elveția unde voi organiza un mare protest cerând omenirii să-i oblige pe savanții criminali de la CERN să oprească imediat cercetările lor diabolice și nebune. Toți ăia sunt nebuni !

CERCETĂTORUL: Tu ești nebun, nu ei !

NEȘTIUTORUL: Măcar de-aș fi... Dar am dreptate. Am plecat. Adio !...

CERCETĂTORUL (strigând): Opriți-l ! Opriițiii-l ! Prindeți-l ! Uite-l că fuge ! E nebun ! E nebuun !!... !

Glen Ellyn, 7 mai 2024