agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2991 .



Fișa 2
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [stase ]

2009-05-14  | [This text should be read in romana]    | 



Tataia trage să moară. Moartea e o scară din funii, cum am vazut la circ. Simți doar o amețeală plăcută și un acrobat din cer te prinde de mână. Mă ține strâns. „Hai, Sergiule mamă, hai că nu mai e mult!” Tata mormămaie ceva. Nu-l aud. Mă gândesc dacă mașinii i-o fi frig acolo, în nămetele în care am lăsat-o. Zăpada sclipește ca un milion de diamante mici. Ba nu un milion, un catralion. Așa a zis Vali, un catralion e cel mai mult și mai mult. Mi-e somn. Simt genunchii ca pe niste bureți. Sficuri reci de zăpadă viscolită ne taie fețele. Închid ochii.

E peste mine. Dana mă zgârie cu unghiile ei mici. „Na, să te saturi să-mi mai bagi în sân!” Chicotește, trântită lângă mine, în zăpadă. Se ridică, face un bulgăre mare și mi-l aruncă în față. Orbesc.

Deschid ochii. Luminițe gălbui și un monstru cu zeci de capete. Cineva, nu, mai multe șoapte: „Se duce înaintea ălui bătrân. Doamne păzește!”. Șoaptele cresc, devin voci, urlete. Tata țipă: „Dincolo, dincolo, ieșiti!” Tata e Făt-Frumos și se bate cu balaurul. Balaurul fuge și în urma lui rămâne miros de zăpadă amestecată cu pământ.

„Pământ! Pământ ați vrut, hoților!”. Tataia se ceartă cu cineva de pe tavan. Noi nu-l vedem. Mă sperii. Cineva vrea să-i facă rău. „Lasă că-l bat eu, tataie!” Mama mă smucește de mână: „Du-te la tine în pat! Ai febră!” și își pune dosul palmei pe fruntea mea. Nu vreau! Vreau sa văd când pleacă tataia, vreau să văd acrobatul cu scara. Tataia se ridică, se proptește în coate, își bălăngăne gâtul subțire și cade la loc, pe pernă. Ochii i se fac mari, mari. Apoi nimic. Pe tavan nu mai e nimeni și nicio scară n-a coborât din cer. Mama aprinde o lumânare.

Întuneric. Stăm strânși unul în altul. Nu ne mai e frig.


.  |








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!