agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1015 .



Banca...
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [catalin_angelo_ioan ]

2007-05-17  | [This text should be read in romana]    | 



Ani de-a rテ「ndul, banca a fost mereu ocupatト...
Ni se テョntテ「mplト ca, mai mereu テョn viaネ崙, sト trecem absenネ嬖 pe lテ「ngト oameni ネ冓 destine. テ始 goana noastrト de a aduna cテ「t mai multe cioburi sau de a ne construi fericirea din inutile fragmente materiale uitトノ adeseori, sト テョntoarcem, mトツar o clipト, privirea cトフre omul de lテ「ngト noi.
Nu ne gテ「ndim nicio secundト cト un simplu gest de-al nostru sau un zテ「mbet, fie el ネ冓 fals, ar putea alina durerea singurトフトκ嬖i atテ「tor ネ冓 atテ「tor oameni.
Ne credem invincibili, deasupra nevoilor ネ冓 timpului, uitテ「nd de curgerea inexorabilト a acestuia ネ冓, mai ales, de faptul cト テョntr-o zi ne va aネ冲epta o bancト.
O banalト bancト din lemn cu picioarele laterale de piatrト, parcト vrテ「nd sト asigure cト soliditatea ei egaleazト cel puネ嬖n nepトピarea umanト, este pregトフitト pentru fiecare dintre noi.
Indiferent de locul unde este situatト 窶 テョntr-un parc al unui oraネ sau pe prispa unei case ネ崙ビトハeネ冲i 窶 ea ne aネ冲eaptト cuminte, sト depトハトノ amintiri ネ冓 sト ne fie tovarトκ de nトヅejde sau de deznトヅejde pテ「nト la capトフ. Pテ「nト la acel capトフ...
De cテ「nd ieネ冓se la pensie, Ion テョネ冓 gトピise banca. La cテ「ネ嬖va paネ冓 de blocul unde locuia, se afla Bulevardul...
De cテ「nd se ネ冲ia, locuise numai テョn Brトナla. Cunoネ冲ea oraネ冰l pe dinafarト; fiecare strトヅuネ崙, fiecare casト aveau povestea lor pe care putea sト ネ嬖-o depene, cu mici inexactitトκ嬖 inventate tocmai din dorinネ嫗 de a nu se repeta. Fusese sortit sト trトナascト acolo, iar structura sa sufleteascト se adaptase dupト cea a urbei.
Bulevardele plecau テョntr-o dorinネ崙 nebunト de evadare din faネ嫗 apelor bトフrテ「nului Istros pentru ca apoi sト se テョntoarcト テョn aval テョntr-un ciclu neterminat.
Alte ネ兮pte strトヅuネ嫺 luaserト ネ冓 ele exemplul, ネ嬖nテ「ndu-se scai de primele, dar sfテ「rネ册au inexorabil テョn zidurile falezei sau lumea aparte a Comorofcトナ. Nimeni nu ar putea vreodatト sト stabileascト un テョnceput sau un sfテ「rネ冓t al acestora. Ele vin ネ冓 pleacト din aproape aceleaネ冓 locuri, depトビtate numai de valurile oraネ冰lui.
Firea brトナleanului, imprevizibilト ネ冓 テョntortocheatト, rod al unei convieネ孛iri cosmopolite de cテ「teva veacuri, se テョndreaptト uneori ネ嫗nネ孃ネ precum grecul cテ「nd vorbeネ冲e de originile sale, alteori se modeleazト dupト chipul ネ冓 asemトハarea interlocutorului luテ「nd exemplu de la vechii negustori evrei, iar mai mereu se transformト テョn omul amabil ネ冓 primitor テョntテ「lnit odinioarト prin casele armeneネ冲i.
Brトナleanul este o specie aparte...
Poate fi cald ネ冓 ospitalier atunci cテ「nd テョn casト-i intrト o inimト deschisト, dar neテョndurトフor cu acel ce-i テョnネ册alト aネ冲eptトビile.
Oraネ冰l ネ冓 omul se modeleazト neテョncetat unul pe altul. Plimbテ「ndu-te pe strトホile, multe テョncト pietruite, ale oraネ冰lui, pe lテ「ngト garduri sau case, simネ嬖 テョn aer caractere ネ冓 obiceiuri. Cartierul grecesc se dezvトネuie de la primul pas cu strトヅuネ嫺le テョntortocheate ce, テョn pas de dans, par cト nu duc nicトナeri; Comorofca te テョntテ「mpinト de la テョnceput cu gospodトビiile atent テョngrijite; Brトナliネ嫗 sau Chercea 窶 contrarii ce opun vile semeネ嫺 caselor sトビトツトツioase.
Bulevardul, aネ兮 cum テョi spune toatト lumea locului, テョntr-o sfidare a celuilalt, la fel de frumos dar cu neネ兮nsa テョngustimii, a trecut printr-o metamorfozト de aspect ネ冓 denumire. Din Carol, テョn anii comunismului a devenit Karl Marx (unii ajunseserト sト-i spunト テョntr-o テョmpトツare ironicト a douト regimuri contrare: Carol Marx) iar dupト Revoluネ嬖e: Independenネ嫺i. Indiferent de numele oficial ネ冓 de vremuri, el rトノテ「ne pentru brトナlean: Bulevardul.
テ始cadrat de douト linii de tramvai ce tulburト din cテ「nd テョn cテ「nd liniネ冲ea printr-un tribut adus civilizaネ嬖ei, dar テョn acelaネ冓 timp o accentueazト atunci cテ「nd natura テョネ冓 reintrト テョn drepturile ei fireネ冲i, Bulevardul reprezintト un mトハunchi de patru alei despトビネ嬖te neuniform, dar constant de peluze de iarbト din care ネ崚「ネ冢esc cトフre cer falnici copaci. Mai presus de orice, trandafirii, テョnネ冓raネ嬖 ca o coloanト vertebralト ce dirijeazト, dar ネ冓 テョncテ「ntト trecトフorul, emanト un parfum nostalgic ca al unui teatru テョn aer liber.
Pe toatト テョntinderea acestuia, cam de un ceas pentru omul grトッit ネ冓 de douト pentru brトナleanul get-beget, sute de bトハci stau aliniate ネ冓 テョネ冓 aネ冲eaptト cuminネ嬖 ocupanネ嬖i...
Banca aceea devenise, テョn mod tacit, numai a lui. Dacト vreun trecトフor ostenit ar fi vrut sト se aネ册ze, cei din partea locului テョl avertizau blテ「nd, dar ferm: 窶曖anca este a lui Ion窶. Trecトフorul pleca mai departe, neネ冲iind cine anume era Ion, dar fiind sigur cト banca reprezenta foarte mult pentru acela.
テ始 fiecare dimineaネ崙, pe la orele 10, Ion cobora テョncet treptele blocului ネ冓 se テョndrepta agale cトフre bancト. Era un ritual pe care テョl respecta cu sfinネ嫺nie indiferent dacト afarト era soare sau nor, caniculト sau ger. Banca テョl aネ冲epta cuminte ネ冓 nu ar fi putut テョn ruptul capului sト o dezamトトeascト.
Mergea greu. Avusese o parezト pe partea stテ「ngト ネ冓 se deplasa テョncet sprijinindu-se de baston. Nu fusese niciodatト o fire sportivト, dar nu putuse sta locului. Avea o fire de vagabond modern, deplasテ「ndu-se toatト viaネ嫗 pe jos sau cu maネ冓na, oriunde putea sfida monotonia muncii de birou pe care o avusese. De cテ「nd cu pareza, viaネ嫗 i se schimbase dramatic.
La nici douト luni, soネ嬖a テョi murise ネ冓 tot edificiul clトヅit テョn atテ「ネ嬖a ネ冓 atテ「ネ嬖a ani se prトッuネ冓se. Copiii erau mari, aveau familiile lor ネ冓 din ce テョn ce mai puネ嬖n timp pentru el. テ司 aduceau テョn fiece zi de mテ「ncare, stトフeau puネ嬖n, prea puネ嬖n de vorbト ネ冓 plecau. Rトノテ「nea cu gテ「ndurile lui pe care le テョmpトビtトκ册a celor patru pereネ嬖, dar ネ冓 amintirilor prezente テョn toate ungherele casei. テ始 acel moment pleca...
Se aネ册za pe bancト ネ冓 テョncepea sト priveascト lumea ce
n-avea timp, nici mトツar pentru o privire aruncatト テョn fugト.
Trecuserト ani, iar ritualul continua cu o ritmicitate ce sfida orice provocare a vieネ嬖i.
テ始 acea zi, un imbold nedefinit テョl テョmpinsese afarト din casト pe la orele cテ「nd soarele se pregトフeネ冲e, ネ冓 el bトフrテ「n, de culcare.
De obicei, nu mai ieネ册a seara. Lトピa liberト banca pentru テョndrトトostiネ嬖i ce ar fi vrut sト preia, peste timp, ネ冲afeta vieネ嬖i テョn doi. Se uita absent la televizor ネ冓 apoi se culca aネ冲eptテ「nd o nouト zi, o nouト ieネ冓re.
Se aネ册zase テョncet ネ冓 テョネ冓 aprinsese tacticos o ネ嬖garト. Niciodatト, pテ「nト la moartea soネ嬖ei, nu fumase pe stradト. Avea concepネ嬖ile lui, テョnrトヅトツinate de ani, cト 窶柤umai golanii fumeazト pe stradト窶. Dupト acel moment, tot edificiul sトブ de valori se prトッuネ冓se ネ冓, prin urmare, eliminase convenネ嬖a fトツutト cu sine テョnsuネ冓.
Se pierduse テョn gテ「nduri cテ「nd, deodatト, テョn faネ嫗 sa o bトフrテ「nicト, sprijinitト ca ネ冓 el de un baston, テョi spuse:
- Tu eネ冲i, Ionele?
Nu era posibil aネ兮 ceva! Toatト viaネ嫗, colegii テョi spuseserト numai Ion, iar rudele 窶 Nelu. O singurト persoanト, ce nu dorise sト se scufunde テョn anonimatul apelanネ嬖lor, i se adresase astfel.
O cunoscuse demult, テョn tinereネ嫺...
Cu cincizeci de ani テョn urmト fusese internat テョntr-un Sanatoriu la Sinaia. Era militar ネ冓 contractase o pneumonie severト. Petrecuse acolo vreo douト luni.
Din prima zi cテ「nd o vトホuse pe Diネ嫗 se テョndrトトostise de ea. Pトビul negru, cテ「rlionネ嫗t intra テョn contrast cu halatul alb, scrobit, iar ochii - de un albastru pe care numai cerul zilelor senine de munte テョl are, puteau scrie, prin pana poeネ嬖lor, mii de sonete de iubire.
Se テョnsトハトフoネ冓se mai repede decテ「t ar fi fost normal ネ冓 petrecuse cu Diネ嫗, plecテ「nd pe furiネ din spital, o sトパtトノテ「nト de vis. Se plimbaserト pe aleile Peleネ冰lui visテ「ndu-se テョn palate unde ea era, テョntotdeauna, reginト. Visaserト mult ネ冓 plトハuiserト o viaネ崙 テョmpreunト.
Dupト ce se externase, stabilise cu Diネ嫗 ca テョn ziua liberトビii sト se テョntテ「lneascト ネ冓 apoi sト-ネ冓 テョmplineascト visele.
テ司 scrisese ネ冓 o aネ冲eptase pe peronul gトビii pテ「nト cテ「nd ultimul tren テョネ冓 luase rトノas bun.
Din acel moment nu mai ネ冲iuse nimic de ea. O aネ冲eptase テョn zadar ネ冓 o iubise ani de zile...
- Da Diネ嫗, eu sunt...
テ始trebトビile nu-ネ冓 mai aveau rostul, rトピpunsurile muriserト de mult...
Se ridicト テョncet, cu oboseala a cincizeci de ani de aネ冲eptトビi ネ冓 o apucト テョncet de braネ.
Pe Bulevard se puteau acum zトビi doi bトフrテ「nei, ce se sprijineau unul pe altul, mergテ「nd cu paネ冓 rari spre nicトナeri...

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!