"(…) spațiul în general se află la periferia culturii moderne. Cultura modernă e cronocentrică - ea lucrează cu timpul, ea se dezvoltă în timp, ea socoate timpul."
V. L. Kaganskii – geograf.

"Timpul dispare. Timpul este un obiect care dispare permanent."
A. V. Koganov – doctor în științe fizico-matematice.


1. Timpul

Într-o zi am urmărit atât de atent o buburuză încât am reușit să văd timpul și repede l-am apucat de coadă. Lumea din jur continua să se miște, cu toate că timpul nu mai curgea.
- Lasă-mă, nene, lasă-mă, nu-s eu vinovat, a scâncit timpul.
M-am scărpinat la ceafă si i-am dat drumul.


2. Suprafața

Doi pe doi kilometri. Patru kilometri pătrați. Cum poate un kilometru să fie pătrat? Nu știu cum, dar poate. Deci. Patru kilometri pătrați. Se dau patru kilometri pătrați.
Se dau patru kilometri pătrați? Cui se dau patru kilometri pătrați? Cine dă patru kilometri pătrați? Pentru ce merite? De ce nu mie? Eu vreau patru kilometri pătrați! Cine, dacă nu eu merit patru kilometri pătrați?
Taci!
Se dau patru kilometri pătrați de pustiu. Suprafața acestor patru kilometri pătrați este acoperită de pietre. Pietrele sunt de diferite forme și dimensiuni. Ele sunt răspândite relativ uniform pe suprafața celor patru kilometri pătrați.
Stop!
Cum adică sunt uniform răspândite pe suprafața celor patru kilometri pătrați? Deci există o suprafață pe care sunt răspândite aceste pietre! Ce este această suprafață? Pe ce stau pietrele?
Hm!
Pietrele acoperă toată suprafața. Dar unde-i suprafața? Vreau să văd suprafața!
Pentru asta vom face niște teste. Vom căuta în pietre să dăm de suprafață. Dar ce observăm? Observăm că oricât am excava nu putem găsi nici o suprafață pe care ar sta pietrele.
Bine, dar pietrele stau pe ceva!
Pietrele stau pe pietre.
Dar pietrele pe ce stau?
Pe pietre.
Și atunci unde e suprafața?
Suprafața e undeva sub pietre. Și dacă suprafața este sub pietre, atunci și cei patru kilometri pătrați sunt sub pietre. Deci suprafața e îngropată sub pietre.
Să scoatem suprafața la suprafață!
Nu e posibil. Sunt prea multe pietre. Am impresia că cei patru kilometri pătrați au fost pierduți.
Atunci ce-i cu pietrele astea? Unde se află ele dacă nu la suprafață? Și cine a dat acești patru kilometri pătrați? Și cui i-a dat? Și, mai ales ce i-a dat, pentru că suprafața e sub pietre. Suprafața e la adâncime!
Atunci vom instala un stâlp în centrul suprafeței.
Și?
Și gata. Și vom pleca.
Hm! Logic.
Da.


3. Oglinda Temporală

De ziua fratelui tata mi-a dăruit o oglindă temporală. Fratele l-a întrebat pe tata ce i-a luat, dar tata s-a uitat la el straniu și a ieșit din casă. Fratele meu a început a plânge și mama ca să-l liniștească i-a dat bani de lumânări. Fratele s-a întors cu 9 lumânări.
- De ce-ai luat nouă?
- Una-i pentru tata.

Eu privesc în oglinda temporală și mă bărbieresc. E foarte interesant. Cu cât mai mult mă bărbieresc cu atât mai mare mi se face barba. Ies din baie fericit cu oglinda temporală sub barbă. Mama se crucește și leșină. Fratele râde. Tata privește fotbal.
- Un-te duci?
- Afară.

Ies afară și o văd pe Stela. Ea tot are șase ani. Îi arăt barba. Stela mă trage de barbă și eu râd. Sunt mândru. Scot oglinda temporală și îi fac fluturași de soare. Fac mulți, mulți fluturași. Mii de fluturași aurii zboară în jurul Stelei.
- Mai fă, mai fă!
- M-am plictisit.