Am visat că eram principalul personaj secundar
dintr-o poveste încă nespusă,
unde tot ilogicul avea logică.
Puteam vedea clar cu ochii-mi orbi
culorile decolorate ale lumii
și grăiam cu gura-mi mută
cânturi încă necântate până atunci.
În brațele mele își făceau cuib
păsări oloage ce adăposteau sub aripi
pui de anotimpuri încă nenăscuți.
Pe umeri duceam vântul,
îl petreceam până dincolo, în depărtări
unde pietrele se sărutau și-apoi
loveau oamenii cap în cap
ca să aprindă focul.