Un gând
Trecător precum un fulg
Purtat de aripile vântului
Larg deschise peste o mare
Agitată de sufletele muritorilor.
O privire fugitivă
În trecut
Către vremuri când muzica
Nu mă ridica la cer
Căci săgeți de plumb
Împânzeau văzDUHUL.
Norii plângeau
Iar cristale fine
Spărgându-se în insignifiante cioburi
Loveau pătimaș pământul.
Și gândul trecea...
Peste timp, vreme
Și peste mine.