“Femeia este un animal care trebuie strunit, ingrijit bine si pastrat in interiorul casei.”

misogin= 1. (barbat) care uraste femeile. 2. care manifesta, exprima ura fata de femei. -DEX

Un stapan ce isi ingrijeste bine animalul si il pastreaza in interiorul casei nu il poate uri. Schopenhauer nu este un barbat misogin ci un ganditor, ca multi altii.

"Toate spiritele profunde au nevoie de o masca." - F. Nietzsche

Se poate spune ca a gandi prea mult poate fi suparator. A gandi prea putin poate fi frustrant. Poate fi acuzat animalul ‘barbat’ pentru simplul fapt ca emite judecati despre animalul ‘femeie’, gandeste si rationeaza ? In fiecare afirmatie exista un miez de adevar si unul de minciuna. Cine cauta adevarul, ignorand minciuna, cade singur in minciuna. In fond, orice cugetare dezvolta o idee ce merita a fi dezbatuta, analizata : "Cine gandeste putin, se inseala mult." - Leonardo da Vinci

“Femeile in general nu iubesc nici o arta, nu se pricep in nici una si n-au geniu” -Rousseau

Iata inca o afirmatie suparatoare… Se lasa, totusi, spatiu pentru exceptii. Urmarind firul istoriei, intr-adevar, nu exista prea multe astfel de exceptii…

"Nu exista geniu fara un dram de nebunie." -Aristotel

Se mai spune, de asemenea ca a te naste e o nebunie, a trai este o aventura iar a muri este o fatalitate. A incerca -si a reusi- sa le intelegi pe toate acestea nu este doar o nebunie ci o nebunie geniala !

“Cine iubeste adevarul, uraste pe Dumnezeu.” -Schopenhauer

Cine este Dumnezeu? Este Biserica ce-si face chipuri cioplite in fiecare secol de istorie intr-un papa despotic? Este Inchizitia ce-si ucide si tortureaza cu o fabuloasa cruzime nu numai dusmanii dar chiar si virtualii opozanti ce indraznesc -doar- sa gandeasca ? A spune "Si totusi se invarte!" - Galileo Galilei- e o blasfemie pentru acest sindrom al ignorantei .

“Daca lumea a fost facuta de un Dumnezeu n-as vrea sa fiu in locul lui: modestia operei mele mi-ar sfasia inima” -Schopenhauer

Cum poate, un lucru perfect sa creeze un lucru atat de imperfect ? Exista o ratiune ? Bineinteles ca nu. Exista un motiv ? Fireste ca nu ? Exista o explicatie ? Suntem demni de explicatia, Ta, Doamne ? Suntem demni de refuzul Tau ? Suntem demni de mila Ta ? Si daca noi vom deveni prea demni pentru a-Ti cere motive, explicatii… mila… ? Ce se va intampla, atunci, Doamne ?

"Cerul nu ingaduie nimanui altuia sa fie trufas." – Herodot

Poate ca acesta e motivul, poate ca aceasta este “mila” Ta, Doamne…

“Adevarurile frumusetii se hranesc cu exagerari care, in fata unui strop de analiza, se arata monstruoase si ridicole. Poezia: divagatie cosmogonica a vocabularului… s-au combinat oare vreodata mai cu folos sarlatanismul si extazul ? Minciuna – izvor de lacrimi ! Iata impostura geniului si secretul artei” -Cioran

Avem de inteles ca viata e un mare Nimic. Ca moartea este intoarcerea la Nimicul Anonim. Ca viata este o negare ridicola a nimicului. Ca moartea este o afirmare imperativa a speciei. Avem de inteles cat de insignifianti suntem. Avem de inteles cat de insignifiante sunt lucrurile pe care le facem, pe care le cladim… “Chemarea speciei” este cea care ne da viata. “Chemarea speciei”- intru ea existam si intru ea ne traim nefericirea.

“Ce poti sa mai astepti de la o lume in care aproape toti nu traiesc decat numai din lasitatea de a se sinucide?” -Schopenhauer

Nu cumva iubirea ? Nu cumva doua suflete regasite, reintregite… trairea spiritului… “chemarea speciei”…

“Iubirea – o intalnire intre doua salive… Toate sentimentele isi trag absolutul din mizeria glandelor” -Cioran

Ce mai ramane de spus ? Specia ne cunoaste prea bine. Ne-a pus in scena acordandu-ne rolurile cele mai mincinoase. Piesa, ne absoarbe pana la disparitie. Iar noi suntem facuti sa ne lasam absorbiti…

Nota : Forum , 4.12.2003