Biography Cezar Ivトハescu
Cezar Ivトハescu (n. 6 august 1941, Bテ「rlad - d. 24 aprilie 2008, Bucureネ冲i), a fost un poet, dramaturg, traducトフor ネ冓 director de editurト romテ「n.
Provenind dintr-o ilustrト familie de intelectuali moldavi, nepot al marelui lingvist Gh. Ivanescu, rudト cu Octav Onicescu, Cezar Ivトハescu a dus mai departe blazonul genialitトκ崙ナi familiei sale.
A absolvit Facultatea de Filologie din Iaネ冓. Redactor la revista 窶朖uceafトビul窶, テョndrumト テョn anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Creネ嫗n, Mircea ネ椀ncuteanu, Florentina Viネ兮n, Delia Dunト, Tiberiu Dトナoni,Ioana Bトネan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drトトトハescu, Petruネ Pテ「rvescu, Marian Constandache.
Cezar Ivトハescu iネ冓 face debutul poetic テョn revista Flacトビa Iaネ冰lui in iunie 1959. Debut テョn teatru (1969), cu piesa Micト dramト, care se joacト la Teatrul 窶暸l. Davila窶 din Piteネ冲i, fiind montatト 窶榲ョntr-un spectacol coupテゥ窶 cu Vin soldaネ嬖i de George Astaloネ, テョn regia lui Radu Boroianu. テ始 anul 1968 テョi apare volumul de debut Rod, eveniment editorial de excepネ嬖e despre care criticul Nicolae Manolescu scria: 窶曚テ「nd テョn prozト se va debuta cu cトビネ嬖 de valoarea Rodului lui Cezar Ivトハescu, vom putea vorbi nu de o evoluネ嬖e, ci de o adevトビatト revoluネ嬖e窶. Volumul este テョncununat cu Marele Premiu al Festivalului naネ嬖onal de poezie 窶朞ihai Eminescu窶, Iaネ冓, 1968, ediネ嬖a テョntテョi.
Din 1968, テョl gトピim profesor de limba ネ冓 literatura romテ「nå テョn Ardeal ネ冓 Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor ネ冓 la revista Argeネ din Piteネ冲i. テ始 1971 テョncepe spectacolele de muzicト ネ冓 poezie, cu propria-i orchestrト numitト 窶曖aaad窶, preludiu la capodopera sa poeticト de mai tテョrziu intitulatト La Baaad. Despre Rod III, Marin Preda afirma: 窶 Am citit volumul lui Cezar Ivトハescu テョn redacネ嬖a editurii Cartea Romテ「neascト. Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodatト am auzit o voce obsedatト de un singur sentiment cテョntat cu o mare adテョncime ネ冓 forネ崙 de expresie... Cititorul poate fi ネ冩cat de unicitatea sentimentului, dar テョn cele din urmト cテョネ冲igat ネ冓 emoネ嬖onat.O adevトビatト voce de mare poet窶. Insolitul personalitトκ嬖i sale este izbitor prin aceste manifestトビi. Cezar Ivトハescu reテョnvia printr-o formulト modernト, sincretismul baladesc medieval al poeziei ネ冓 muzicii. A creat muzicト ネ冓 a cテョntat propriile versuri, dar ネ冓 poeme de Pindar, Rutebeuf, Franテァois Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu ネ冓 George Bacovia. I se tipトビeネ冲e la Editura Minerva antologia de poezie romテ「neascト sub titlul [[Cテョntecul amintirii]] (1978), cuprinzテョnd poeネ嬖 de la Dosoftei la Dumitru M. Ion. Prefaネ嫺azト celebrul roman al lui Louis F. Cテゥline, Cトネトフorie la capトフul nopネ嬖i, テョn traducerea soネ嬖ei sale Maria Ivトハescu, tトネmトツire cトビeia i s-a decernat Premiul pentru traducere al Asociaネ嬖ei Scriitorilor din Bucureネ冲i. Traduce din francezト, テョmpreunト cu Maria Ivトハescu, lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han. De la Pトネtiniネ, Constantin Noica テョi テョmpトビtトκ册ネ冲e gテョndurile despre La Baaad ネ冓 Muzeon, ca ネ冓 despre traducerea din Mircea Eliade, scriindu-i la 8 martie 1980. テ始 vremea cenzurii, poetul avea obiceiul sト transcrie de mテョnト, pe volumele dトビuite cu dedicaネ嬖e, versurile cenzurate. Noica テョi mulネ孛meネ冲e pentru urmトフoarele stihuri din Rosarium (Muzeon): ! stau テョn pトノテョntul sterp fトビト noroc, cadavrul mi-l テョngrop ネ冓 mi-l dezgrop, gropar al vieネ嬖i mele fトビト viaネ崙 trトナtト-n scテョrbト, テョn dezgust ネ冓 greaネ崙, plトフit cu Timpul care mト omoarト dator vテョndut celui ce mト plトフeネ冲e din groaza mea nu pot ieネ冓 afarト cum Soarele arzテョnd se osテョndeネ冲e! Pe drept cuvテョnt Constantin Noica apreciazト strofa ca fiind extraordinarト, identificテョnd テョn lirica lui Cezar Ivトハescu 窶柞 experienネ崙 gravト窶, cu o profundト intuire a sacrului. テ始 anul centenarului morネ嬖i lui Mihai Eminescu are gata pentru tipar un volum cu poeme テョnchinate 窶朞arelui sトブ Maestru テョn absolut窶 (1989), dar cartea este respinsト de diriguitorii editurii Cartea Romテ「neascト. La 10 decembrie 1989, forネ嫺azト, de aceea, organizarea unui spectacol de muzicト ネ冓 poezie sub genericul 窶曠oina, テョnchinare lui Eminescu窶, la Casa de culturト 窶朞ihai Eminescu窶 din Bucureネ冲i. テ始 noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio 窶朷ocea Americii窶 i se recitト premonitor Doina despre Fiara cea Apocalipsト ネ冓 despre marginalizarea poporului romテ「n. Continuト seria de traduceri, テョmpreunト cu soネ嬖a sa Maria Ivトハescu, din Mircea Eliade, apare la Editura ネtiinネ嬖ficト, volumul [[Eseuri]] (Mituri, vise ネ冓 mistere ネ冓 Mitul eternei reテョntoarceri).
Volume (selectiv)
Rod, Editura pentru Literatura, 1968
Mica drama, debut in teatru, 1969
Rod III, Ed. Cartea Romテ「neascト, 1975
Rod IV, Ed. Cartea Romテ「neascト, 1977
Muzeon, Ed. Eminescu, 1979
La Baaad, Ed. Cartea Romテ「neascト, 1979
Fragmente din Muzeon, Ed. Cartea Romテ「neascト, 1982
Doina, Ed. Cartea Romテ「neascト, 1983, 1987
Rod, Ed. Albatros, 1985 (Col. 窶曚ele mai frumoase poezii窶)
Sutrele muネ嫺niei, Ed. Princeps, 1994
Jeu d'Amour, Ed. Helicon, 1995
Rosarium, Ed. Helicon, 1996
Rod/Seed Time and Harvest, Ed. Cogito, editie bilingva romテ「na-englezト, 1996
La Baaad, Ed. Eminescu, 1996
Pentru Marin Preda, Ed. Timpul, 1996
Timpul asasinilor, documente si mトビturii despre viaネ嫗, moartea ネ冓 transfigurarea lui Nicolae Labiネ, volum semnat テョmpreunト cu Stela Covaci, 1997
Poeme, Ed. Crater, 1999
Efebul de la Marathon, Ed. Minerva, 2000 (Biblioteca pentru toネ嬖)
Doina (Tatトネ meu Rusia), Ed. Junimea, 2000
Opera poeticト, 2. vol., Ed. Cartier, Chiネ冓nトブ, 2000
La Baaad/In Baaad, editie bilingva romテ「na-englezト, Ed. Junimea, 2006
Lojテォ Dashurie (Jeu d'Amour), antologie de poeme in limba albanezト, traducere din limba romテ「nト テョn limba albanezト de Luan Topciu, Botime Ora, Tirana, 2007
Poeme ネ冓 Prozト, ediネ嬖e coordonatト de Mircea Coloネ册nco, proiect iniネ嬖at de Fundaネ嬖a Culturalト 窶曠r. C. Teodorescu窶 Bテ「rlad, 6 august 2008
|