agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3398 .



テ始ceputul contestat
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [BEDE ]

2008-12-04  | [This text should be read in romana]    | 



Cine mai crede astトホi povestea Bibliei de la テョnceputul cトビネ嬖i Geneza? Cine mai crede astトホi cト, nu numai pトノテ「ntul, ci tot universul nu are o vテ「rstト de mai mult de vreo ネ兮se mii ネ冓 ceva de ani? Aceasta este opinia cea mai popularト テョn zilele noastre. ネ亙 cu aceasta atacト Biblia cei care se declarト atei, urmトビind sト arate cト aceastト carte nu cuprinde decテ「t o serie de mituri ネ冓 cト este contrarト realitトκ嬖lor demonstrate ネ冲iinネ嬖fic. Dar, oare cテ「ネ嬖 din cei care afiネ册azト aceastト opinie au cercetat ce spune de fapt Biblia? Probabil cト foarte puネ嬖ni. Cel mai corect este テョntテ「i sト vedem exact ce spune aceastト carte, dacト chiar spune ceva care sト contravinト realitトκ嬖lor demonstrate ネ冲iinネ嬖fic, apoi sト ne formトノ o opinie.
Biblia テョncepe cu declaraネ嬖a "la テョnceput Dumnezeu a creat cerurile ネ冓 pトノテ「ntul". ネ亙 aceasta nu spune nimic despre timp: nici cu cテ「t timp テョn urmト a fost iniネ嬖atト aceastト "creaネ嬖e", nici cテ「t timp a durat. Pテ「nト aici nimic care sト poatト fi demonstrat ca fiind fals. ネ亙 Biblia nu dト detalii despre cum a avut loc aceastト creaネ嬖e pentru cト nu este o carte de ネ冲iinネ崙 ネ冓 nu urmトビeネ冲e sト ne satisfacト acea curiozitate naturalト pe care o avem cu toネ嬖i, ci marele ei subiect este relaネ嬖a omului cu Dumnezeul creator ネ冓 atotputernic.
"A creat cerurile ネ冓 pトノテ「ntul", de unde, テョn mod implicit, am テョnネ嫺lege cト, テョn "ceruri" sunt cuprinse stelele. Adicト, aceste cテ「teva cuvinte, care nu spun nimic despre timp, admit foarte bine ca テョntregul univers sト aibト vテ「rsta de miliarde de ani, cum spun teoriile cosmologice ネ冓, テョn aceste condiネ嬖i se poate ca sト vedem stele care sunt la milioane de ani luminト distanネ崙 (ceea ce ar fi imposibil dacト ar fi sト fie vorba de un univers テョn vテ「rstト de numai 6000 de ani). テ士i veネ嬖 spune: "Dar aici ai spus cト テョnネ嫺legem implicit! ネ亙 aceasta nu pare atテ「t de evident! ネ亙 cum se テョmpacト aceasta cu ceea ce scrie capitolul 1 din Geneza ceva mai departe, unde soarele ネ冓 luna sunt menネ嬖onate cト au fost fトツute abia テョn ツォziua a patraツサ!" Totuネ冓 mai este テョncト un text care spune explicit cト stelele fuseserト deja create テョn momentul cテ「nd a fost creat pトノテ「ntul, ネ冓 anume テョn Iov, capitolul 38: "Unde erai tu cテ「nd am テョntemeiat pトノテ「ntul? Spune, dacト ai pricepere. Cine i-a hotトビテ「t mトピurile, ネ冲ii? Sau cine a テョntins frテ「nghia de mトピurat peste el? Pe ce sテョnt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, atunci cテ「nd stelele dimineネ嬖i izbucneau テョn cテ「ntトビi de bucurie, ネ冓 cテ「nd toネ嬖 fiii lui Dumnezeu scoteau strigトフe de veselie?" (Iov 38.4-7). ネ亙 vom vedea ceva mai departe ce semnificaネ嬖e are istoria, ネ冓 ea atテ「t de contestatト, a celor "ネ兮se zile ale creaネ嬖ei".
Deci iatト cト nicidecum nu se pune problema ca pトノテ「ntul sト fie primul care a fost creat, nici ca el sト fie prezentat ca fiind centrul universului. テ始 fond, ideea cト pトノテ「ntul este centrul universului a fost avansatト de Aristotel la multe secole dupト ce fusese scrisト cartea Geneza ネ冓 ea a fost preluatト de "comunitatea ネ冲iinネ嬖ficト" din Europa dominatト de Biserica Catolicト, astfel テョncテ「t procesul intentat lui Galileo nu a fost nicidecum pe temeiul a ceea ce spune Scriptura, ci pe baza unor interpretトビi greネ冓te a unor observaネ嬖i, interpretトビi greネ冓te care au dus la formarea convingeri テョn comunitatea ネ冲iinネ嬖ficト din acea vreme. Dacト totuネ冓, prin expresia "cerurile ネ冓 pトノテ「ntul", pトノテ「ntul pare cumva prezentat ca avテ「nd cumva o poziネ嬖e privilegiatト "テョn ceruri", aceasta se poate explica prin faptul cト noi, oamenii, trトナm pe pトノテ「nt, ネ冓, pテ「nト テョn zilele noastre, la vreo patru milenii de cテ「nd a fost scrisト cartea Geneza, dupト ce am fトツut cテ「ネ嬖va paネ冓 pe lunト ネ冓 am trimis nave spaネ嬖ale pe cテ「teva planete, nu pare cト am putea trトナ normal altundeva decテ「t pe pトノテ「nt, iar, aceastト carte fiind scrisト pentru oameni, este normal ca pトノテ「ntul, care este mediul lor de viaネ崙, sト fie prezentat ca avテ「nd o importanネ崙 deosebitト.
Apoi, テョn lumina a ceea ce am vトホut pテ「nト acum, urmトフorul verset ne lasト uimiネ嬖: "ネ亙 pトノテ「ntul era pustiu ネ冓 gol..." Dacト era sト fie pustiu ネ冓 gol, ceea ce creeazト un sentiment dezolant, cum era posibil atunci ca "toネ嬖 fiii lui Dumnezeu" sト scoatト "strigトフe de veselie"? (テ始 contextul cトビネ嬖i Iov se テョnネ嫺lege clar cト acei "fii ai lui Dumnezeu" erau テョngeri 窶 iatト テョncト niネ冲e fiinネ嫺 care fuseserト create テョnainte de a fi fost creat pトノテ「ntul, despre a cトビor creare nu ni se spune nimic). ネ亙, apoi, dacト avem a face cu un Dumnezeu テョnネ嫺lept ネ冓 plin de bunトフate ネ冓 dragoste, "nu un Dumnezeu al neorテ「nduielii, ci al pトツii" (2 Corinteni 14.33), pトノテ「ntul pustiu ネ冓 gol nu este ceva care sト se potriveascト cu aceste caracteristici. ネ亙 テョncト ceva: se spune numai despre pトノテ「nt cト era pustiu ネ冓 gol, ネ冓 nu ネ冓 despre "ceruri". Deci, s-ar pトビea cト pe pトノテ「nt s-a petrecut ceva contrar voiei lui Dumnezeu. ネ亙 mai este un loc テョn Scripturト unde テョntテ「lnim expresia "pustiu ネ冓 gol", ネ冓 anume テョn cartea Ieremia, la capitolul 4, テョn versetul 23. Iar in contextul din Ieremia nu este descrisト starea pトノテ「ntului テョn momentul din versetul 2 din Geneza, ci starea テョn care a ajuns ネ嫗ra promisト poporului Israel テョn urma rトホvrトフirii poporului テョmpotriva lui Dumnezeu: "Cトツi poporul Meu este nebun, nu Mト cunoaネ冲e; sunt niネ冲e copii fトビト minte ネ冓 lipsiネ嬖 de pricepere; sunt meネ冲eri sト facト rトブl, dar nu ネ冲iu sト facト binele. Mト uit la pトノテ「nt, ネ冓 iatト cト este pustiu ネ冓 gol; mト uit la ceruri, ネ冓 lumina lor a pierit" (Ier. 4.22-23). Dacト テョn Ieremia starea aceasta de "pustiu ネ冓 gol" apare テョn mod clar cト este urmarea judecトκ嬖i lui Dumnezeu asupra pトツatului poporului, ne putem imagina cト ネ冓 pトノテ「ntul a ajuns テョn starea din versetul 2 din Geneza テョn urma judecトκ嬖i. Cartea Geneza nu ne spune exact ce s-a テョntテ「mplat, dar, cercetテ「nd Scriptura, テョn capitolul 14 din Isaia gトピim ceva care ne sugereazト o cauzト posibilト: "Cum ai cトホut din cer, Luceafトビ strトネucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborテ「t la pトノテ「nt, tu, biruitorul naネ嬖unilor! Tu ziceai テョn inima ta: ツォMト voi sui テョn cer, テョmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi ネ册dea pe muntele adunトビii dumnezeilor, la capトフul miazトハoaptei; mト voi sui pe vテ「rful norilor, voi fi ca Cel Prea テ始altツサ" (Isa. 14.12-14). De aici s-ar pトビea cト pトノテ「ntul a avut de suferit テョn urma revoltei lui Satan, care, dacト atunci cテ「nd a fost creat pトノテ「ntul a fost alトフuri de ceilalネ嬖 "fii ai lui Dumnezeu" scoネ崚「nd "strigトフe de veselie", mai apoi s-a revoltat ネ冓 a fost aruncat pe pトノテ「nt, iar pトノテ「ntul a ajuns テョn acea stare de pustiu ネ冓 gol nu pentru cト Dumnezeu l-a creat aネ兮, ci din cauza lui Satan. ネ亙 putem afirma aceasta ネ冓 avテ「nd テョn vedere felul テョn care este prezentat Satan ca avテ「nd o relaネ嬖e specialト cu pトノテ「ntul: テョn cartea Iov el apare cutreierテ「nd pトノテ「ntul, apoi, テョn evangheliile dupト Matei ネ冓 Luca, Satan i-a promis lui Isus sト-I dea toate テョmpトビトκ嬖ile lumii" dacト i se va テョnchina lui, ネ冓, テョn fine, テョn evanghelia dupト Ioan, Domnul Isus foloseネ冲e denumirea "stトパテ「nitorul lumii acesteia" referindu-se la Satan. テ始cト un text care sugereazト cト starea pトノテ「ntului din versetul 2 nu este ceea ce a dorit Dumnezeu se gトピeネ冲e テョn Isaia, la capitolul 45: "aネ兮 vorbeネ冲e Domnul, Fトツトフorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a テョntocmit pトノテ「ntul, l-a fトツut ネ冓 l-a テョntトビit, l-a fトツut nu ca sト fie pustiu, ci l-a テョntocmit ca sト fie locuit" (Isa. 45.18).
Deci, potrivit cu ceea ce spune Scriptura, Dumnezeu nu a creat cerurile sau pトノテ「ntul テョntr-o stare de haos, ca apoi sト punト ordine, ci haosul apare doar テョn urma revoltei テョmpotriva lui Dumnezeu, prin care au fost fトツute toate (v. Ioan 1.1-3) ネ冓 prin care "se ネ嬖n" toate lucrurile (v. Coloseni1.17). テ始cト ceva care ne spune cト starea rea a mediului rezultト テョn urma revoltei テョmpotriva Creatorului gトピim テョn capitolul 3 din Geneza, cテ「nd, テョn urma neascultトビii lui Adam, Dumnezeu rosteネ冲e sentinネ嫗: "blestemat este acum pトノテ「ntul din cauza ta" (Geneza 3.17). ネ亙 despre acest blestem vorbeネ冲e ネ冓 apostolul Pavel テョn epistola cトフre Romani: "creaネ嬖a a fost supusト deネ册rtトツiunii" ネ冓 "suspinト ネ冓 suferト" (v. Romani 8.20-22).
テ始tre creaネ嬖a iniネ嬖alト, despre care ne spune ceva versetul 1 din Geneza 1, ネ冓 versetul 2 din acelaネ冓 capitol existト un interval de timp despre care nu se menネ嬖oneazト nimic. ネ亙 abia dupト versetul 2 urmeazト mult discutatele "ネ兮se zile ale creaネ嬖ei", ele nereprezentテ「nd de fapt creaネ嬖a iniネ嬖alト, ci doar o amenajare a pトノテ「ntului pentru ca pe el sト poatト trトナ omul.
Acum, odatト ce am ajuns la cele ネ兮se zile, ne putem pune テョntrebarea de ce anume ネ兮se zile? De ce nu ネ兮se milioane de ani? Sau de ce nu ネ兮se secunde, sau doar o milisecundト? Dacト avem a face cu un Dumnezeu atotputernic, nu ar fi putut El aranja totul bine テョn chiar mai puネ嬖n de o nanosecundト? Sigur cト da, dar explicaネ嬖a pentru acest numトビ de ネ兮se zile constト テョn faptul cト aceste zile au o semnificaネ嬖e profeticト ネ冓 spiritualト. Aceste zile reprezintト simbolic, pe de-o parte, modul de a lucra al lui Dumnezeu cu omul, iar, pe de altト parte, planul de principiu al lui Dumnezeu pentru istoria omenirii.
テ始tテ「i, ce sト テョnsemne de fapt cele "ネ兮se zile"? Sト fie ceea ce se テョnネ嫺lege azi prin zile? Unii susネ嬖n cト ar fi vorba de ネ兮se "ere", perioade mari de timp. Dar, pentru fiecare zi se spune cト "a fost o searト ネ冓 o dimineaネ崙". Dacト zicem cト, テョn acest context, "zile" ar テョnsemna perioade mari 窶 posibil de milioane sau zeci de milioane de ani, perioade ale cトビor durate cei care susネ嬖n aceastト teorie nu le pot spune -, atunci ce sト テョnネ嫺legem cト テョnseamnト "searト" ネ冓 "dimineaネ崙"? ネ亙, dacト ネ冓 aceネ冲i termeni atテ「t de uzuali capトフト niネ冲e interpretトビi cu totul aparte, atunci unde am mai putea ajunge cu fel de fel de interpretトビi? Rトノテ「nテ「nd la principiul, exprimat de cineva テョn secolul al XIX-lea, cト, dacト interpretarea cea mai directト a unui text din Biblie are un sens care nu indicト ceva logic imposibil, atunci acea interpretare este cea corectト ネ冓 nu trebuie cトブtatト o interpretare mai sofisticatト, ajungem la concluzia cト este vorba de ネ兮se zile pトノテ「nteネ冲i normale, asemenea celor de acum, din vreme ce este vorba despre pトノテ「nt ネ冓 nu de altceva.
Am vトホut cト pトノテ「ntul ajunsese テョn starea dezolantト de "pustiu ネ冓 gol", cel mai probabil テョn urma unei judecトκ嬖. Dar, Dumnezeu nu era sト-l lase aネ兮. ネ亙 "duhul lui Dumnezeu se miネ冂a deasupra apelor". Aceastト imagine este ca o metaforト care prezintト starea omului pトツトフos, cトホut, care este テョn テョntuneric. Dar Dumnzeu nu vrea sト-l lase pe om aネ兮, ネ冓 Dului Lui lucreazト テョn om.
テ始 prima zi se face luminト, aceasta fiind o imagine a momentului テョn care omul pトツトフos ajunge sト fie luminat de Dumnezeu cu privire la starea テョn care se aflト el, pentru cト mulネ嬖 oameni nu simt cテ「t de grav este faptul cト sunt departe de Dumnezeu. Primul efect al luminii este cト face sト fie cunoscutト pustietatea: omul realizeazト cト este un pトツトフos pierdut ネ冓 テョnネ嫺lege ce este bine ネ冓 ce este rトブ. Se face acea despトビネ嬖re テョntre テョntuneric ネ冓 luminト. ネ亙 aceastト despトビネ嬖re, sau discriminare este ceva bun テョn ochii lui Dumnezeu. Despトビネ嬖rea este un principiu la Dumnezeu, spre deosebire de ceea ce este caracteristic epocii actuale, cテ「nd existト tendinネ嫗 de a trata lucrurile テョn mod lax, de a spune cト oricum este bine ネ冓 a nu susネ嬖ne principii morale mai stricte, care ar condamna anumite fapte ネ冓 stiluri de viaネ崙.
Apoi, テョn cea de-a doua zi este テョncト o despトビネ嬖re テョntre "apele de deasupra" ネ冓 "apele de dedesubt". Ce s fie "apele de deasupra" ネ冓 "apele de dedesubt"? Practic am テョnネ嫺lege cト "apele de deasupra" ar fi norii, iar cele de dedesubt ar fi oceanul. ネ亙 aネ兮 s-a stabilit un circuit al apei. Dacト suntem atenネ嬖 putem テョnsト remarca faptul cト, la sfテ「rネ冓tul zilei a doua, Dumnezeu nu mai pronunネ崙 aprecierea cト era ceva bun, spre deosebire de toate celelalte zile. Acest circuit al apei este totuネ冓 necesar ネ冓 el reprezintト starea omului care a crezul Cuvテ「ntul lui Dumnezeu ネ冓 ar vrea sト facト ceea ce este bun potrivit Cuvテ「ntului, dar se luptト cu porniri contrarii ale firii lui pトツトフoase. Aceastト luptト este descrisト テョn capitolul 7 din epistola cトフre romani: "ネtim, テョn adevトビ, cト Legea este duhovniceascト: dar eu sテョnt pトノテ「ntesc, vテ「ndut rob pトツatului. Pentru cト nu ネ冲iu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urトピc. Acum, dacト fac ce nu vreau, mトビturisesc prin aceasta cト Legea este bunト. ネ亙 atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pトツatul care locuieネ冲e テョn mine. ネtiu, テョn adevトビ, cト nimic bun nu locuieネ冲e テョn mine, adicト テョn firea mea pトノテ「nteascト, pentru cト, ce-i drept, am voinネ嫗 sト fac binele, dar n-am puterea sト-l fac. Pentru cト binele, pe care vreau sト-l fac, nu-l fac, ci rトブl, pe care nu vreau sト-l fac, iatト ce fac! ネ亙 dacト fac ce nu vreau sト fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pトツatul care locuieネ冲e テョn mine. Gトピesc dar テョn mine legea aceasta: cテ「nd vreau sト fac binele, rトブl este lipit de mine. Fiindcト, dupト omul din lトブntru テョmi place Legea lui Dumnezeu; dar vトヅ テョn mトヅularele mele o altト lege, care se luptト テョmpotriva legii primite de mintea mea, ネ冓 mト ネ嬖ne rob legii pトツatului, care este テョn mトヅularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine mト va izbトプi de acest trup de moarte?" (Romani 7.14-24). Este limpede cト aceastト situaネ嬖e nu poate fi numitト bunト. Dar, mulネ孛mitト lui Dumnezeu, lucrurile nu rトノテ「n aici.
テ始 urmトフoarea zi, la cuvテ「ntul lui Dumnezeu, apare "uscatul", adicト terenul stabil, テョn opoziネ嬖e cu apele care se agitト, ネ冓 acest prim lucru este apreciat de Dumenzeu ca fiind bun, ceea ce corespunde cu テョncheierea capitolului 7 din Epistola cトフre romani: "Mulネ孛miri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pトノテ「nteascト, slujesc legii pトツatului" (7.25). Dumnezeu テョl scoate pe om din aceastト stare ネ冓 テョl aduce pe teren sigur.
ネ亙 lucrurile nu se opresc aici, ci, テョn aceeaネ冓 zi, Dumnezeu a mai spus: "Sト dea pトノテ「ntul verdeaネ崙, iarbト cu sトノテ「nネ崙, pomi roditori, cari sト facト rod dupト soiul lor ネ冓 cari sト aibト テョn ei sトノテ「nネ嫗 lor pe pトノテ「nt". Aceasta este o imagine a faptelor bune, a roadelor pentru Dumnezeu, inspirate de Dumnezeu, pe care le face omul pトツトフos dupト ce a fost mテ「ntuit prin credinネ崙 ネ冓 apoi eliberat de conflictul din Romani 7.
Sub aspect profetic ziua a treia corespunde alegerii poporului Israel ca sト fie un popor deosebit, separat de celelalte naネ嬖uni, care deseori テョn Scripturト sunt comparate cu marea. Acel popor a fost pus deoparte cu scopul ca sト dea roade, dar, vai, pテ「nト テョn prezent, roadele nu au fost pe mトピura chemトビii ネ冓 テョngrijirilor pe care le-a acordat Dumnezeu!
Apoi, テョn ziua a patra, urmeazト aspectul care-i テョncurcト pe mulネ嬖: abia atunci sunt menネ嬖onate soarele ネ冓 luna. Dar, dacト nu ar fi existat soarele, atunci cum ar fi putut sト fie "o searト ネ冓 o dimineaネ崙" pe pトノテ「nt pテ「nト atunci? Soarele trebuie sト fi existat de mai テョnainte, dupト cum am vトホut clar cト ネ冓 stelele existau de mai テョnainte. Dar, テョn aceastト zi a patra, Cuvテ「ntul a fost "sト fie niネ冲e luminトフori テョn テョntinderea cerului, ca sト despartト ziua de noapte; ei sト fie niネ冲e semne care sト arate vremurile, zilele ネ冓 anii", ceea ce aratト propriu-zis destinaネ嬖a soarelui ネ冓 a lunii ネ冓 stelelor, care existau deja, ネ冓 anume aceea de a indica anotimpurile ネ冓 anii. Sub aspect spiritual soarele テョl reprezintト pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, venit pe pトノテ「nt, care a putut spune "cテ「t sunt テョn lume sunt lumina lumii" (Ioan 9.5). Iar luna, cea care nu este ea テョnsトκ冓 o sursト de luminト, ci doar, テョn timpul nopネ嬖i, cテ「nd soarele nu este pe cer, reflectト lumina soarelui, reprezintト biserica lui Hristos, care este prezentト pe pトノテ「nt cテ「nd El, Domnul Isus, nu mai este pe pトノテ「nt, ea prezentテ「nd lumii cテ「teva reflexe palide din lumina Lui, care a strトネucit deplin cテ「t timp El a fost テョn lume.
テ始 ziua a cincea sunt fトツute vieネ孛itoarele mトビii. Marea fiind simbol al mulネ嬖mii de naネ嬖uni, aceste vieネ孛itoare din mare reprezintト pe cei care sunt mテ「ntuiネ嬖 din mulネ嬖mea de naネ嬖uni trecテ「nd prin "necazul cel mare" (v. Apocalipsa 7.9-17).
Dupト care, テョn ziua a ネ兮sea este vorba despre vieネ孛itoare pe pトノテ「nt, ネ冓, テョn final de om. Omul fトツut テョn ziua a ネ兮sea, "dupト chipul ネ冓 asemトハarea noastrト", care trebuia sト stトパテ「neascト peste orice vieネ孛itoare de pe pトノテ「nt ネ冓 din mare, テ四 reprezintト pe Isus venit a doua oarト pentru a-ネ冓 instaura テョmpトビトκ嬖a, cトビuia テョntregul pトノテ「nt テ司 va fi supus. Aceastト zi a ネ兮sea este o imagine a テョmpトビトκ嬖ei de o mie de ani. Dar Apocalipsa spune cト ネ冓 aceastト テョmpトビトκ嬖e se va テョncheia cu revolta naネ嬖unilor conduse de Satan テョmpotriva Domnului Isus, テョmpトビatul pus de Dumnezeu.
Despre ziua a ネ兮ptea se spune simplu Despre ziua a ネ兮ptea se spune simplu 窶慂亙, テョn ziua a ネ兮ptea, Dumnezeu ネ亙-a terminat lucrarea pe care o fトツuse; ネ冓, テョn ziua a ネ兮ptea, S-a odihnit de toatト lucrarea Sa pe care o fトツuse. ネ亙 Dumnezeu a binecuvテ「ntat ziua a ネ兮ptea ネ冓 a sfinネ嬖t-o, pentru cト テョn ea S-a odihnit de toatト lucrarea Sa, pe care a creat-o Dumnezeu, fトツテ「nd-o窶 (Geneza 2.1-2). Totul era テョncheiat ネ冓 nu mai era nimic de fトツut. Aceastト zi a ネ兮ptea simbolizeazト starea eternト, cテ「nd nu va mai fi nimic care sト nu fie テョn perfect acord cu caracterul lui Dumnezeu, cテ「nd Dumnezei va fi totul テョn toネ嬖 (v. 1 Corinteni 15.28). Atunci テョネ冓 va gトピi テョmplinirea promisiunea legatト de a cea 窶徙dihnト de sabat pentru poporul lui Dumnezeu窶 (Evrei 4.9).
Scriind aceste rテ「nduri nu am pretenネ嬖a de a fi original sau de a fi fトツut niネ冲e descoperiri deosebite, ci doar dorinネ嫗 de a readuce テョn atenネ嬖e ceea ce alネ嬖i au descoperit cu mult timp テョnainte, cum a fトツut Isaac cテ「nd a sトパat din nou fテ「ntテ「nile pe care le sトパase tatトネ sトブ, Avraam, pe care filistenii le astupaserト, ネ冓 le-a dat acelaネ冓 nume pe care テョl avuseserト mai テョnainte. Fie ca aceia care au convingerea cト Biblia este Cuvテ「ntul lui Dumnezeu sト aibト ネ冓 テョncrederea cト ea nu spune lucruri pe care adevトビata ネ冲iinネ崙 sト le poatト demonstra cト sunt false, ci cト numai interpretトビile oamenilor pot fi greネ冓te, ネ冓, mai ales, ei sト treacト dincolo de aspectele neelucidate cu privire la creaネ嬖e ネ冓 sト caute テョn primul rテ「nd sト-L テョnネ嫺leagト pe Creator ネ冓 Mテ「ntuitor.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!