odată stăteam lipit de tavan și fumam vroiam
să scriu un nou poem dar masa de lucru
era prea departe de mine vroiam să te scot din aluatul tău
mucegăit și să gravez pe carnea ta gîndurile mele
vroiam să te scot din apa ta bîhlită și să scriu
pe pielea ta iluziile mele vroiam să te scot din
păinjenișul tău încîlcit și să-ți sigilez ochii cu speranțele
mele te-am rugat să-mi aduci masa de lucru mai aproape

vroiam să te omor prin poemul meu nescris încă