agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-11-11 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Ce frunză dreaptă,...
imi stă în vârf pe ram, căt e de-naltă,... și mi-e ultimul neam... Mă uit la ea de jos, nimic nu-mi pare mai frumos, nici primăvara cu numerosu-i verde neam... nu mi-e macar pe jumătate drag. Îmi sorb strămoșii putreziți de ultimul cuvânt... ce mă ajută s-o mențin și să mai fluture în vânt. Cât de neputincios e acest cuvânt... în fața unei frunze încă ne-ncrețite careea ades îi bate prin minte, un moale, simplu, vânt... Sunt solitar, și n-are cine să mă fluture,... și poate e un dar, din inima celui ce nu mai suferă... Sunt iarăși fără nici un neam, și nu-mi mai stă acum în față, frunza,...de pe vechiul ram stă acum la pământ,...șii creață... 10 noiembrie,20001.Gh.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité