Este simplu, în fiecare zi este noapte, nu contează anotimpul, starea mea, a ta, a lui, etc. În fiecare zi este noapte, iar noaptea sunt stele ( doar) pentru că se văd. Dacă ai insomnii le poți avea numai noaptea, adică în fiecare zi... și ce faci? Te uiți la televizor. La televizor te poți uita în 8 feluri:
1. cu televizorul deschis dar cu ochii închiși;
2. cu televizorul închis dar cu ochii deschiși;
3. cu televizorul închis și cu ochii închiși;
4. cu televizorul deschis și cu ochii deschiși;
5. cu televizorul deschis, un ochi închis și unul deschis;
6. cu televizorul închis, un ochi închis și unul deschis;
7. cu televizorul deschis, un ochi deschis și unul închis;
8. cu televizorul închis, un ochi deschis și unul închis.
Dacă ești singur noaptea, ești singur în fiecare zi.
Când copiii mei dorm și eu nu pot dormi pentru că am
insomnii în fiecare zi, îi privesc cu ochii închiși până când se trezesc, atunci îi mint că e dimineață și că a venit moș crăciun, nu contează anotimpul... îi îmbrac pentru plimbarea de pe curcubeu, ei sunt fericiți, râd și pun multe întrebări, ca de exemplu: „de ce vorbesc eu cu gura mea?” sau „de ce nu ești tu mama și mama nu este tu?” sau „de ce ai doi ochi când poți vedea și cu unul închis?” sau „de ce bocancii umblă desculți și nu poartă și ei o pereche de bocanci?” sau „dacă am pune covor pe tavan, s-ar numi podea?” sau „de ce este noapte în fiecare zi?” etc, etc... eu le răspund tot timpul doar așa: „pentru că altfel am face pipi pe noi noaptea” și ei înțeleg și jucăm fotbal în casă cu portocale... iar când vrem să fugim pe curcubeu, soția mea se trezește și mă ceartă așa: „iar duci copiii pe curcubeu, dacă se murdăresc pe bocanci de acuarelă? Lasă-i să doarmă, tu cu insomniile tale...”
Copiii vor pe curcubeu dar primesc la fund câte o palmă caldă de mamă și adorm, iar eu sunt certat în continuare de soție: „de ce nu-ți iei somnifere, în fiecare zi aceeași poveste a ta cu insomniile...” eu îi zic calm: „dar nu e vina mea, iubito, crezi că eu aș vrea dar... e noapte în fiecare zi.”
Când ai familie și ești insomniac, soția ta poate deveni geloasă chiar și pe-o insomnie. Soția mea crede că o înșel cu luna, cică mi-a găsit odată pe cămașă un fir de păr de-al ei, sau o rază... i-am explicat că luna nu este femeie, ci bolovan, adică bărbat. A răsuflat ușurată și... în timp ce copiii dormeau, s-a încolăcit în jurul meu copilărește. În fiecare zi este noapte și în fiecare zi ca să scap de insomnii eu și soția mea ne tăvălim. Cel mai mult îmi place să-i spun după ce o sărut, dar asta doar de crăciun: „ești cam portocală...”
Mi se întâmplă ciudata chestie să mă îndrăgostesc de soția mea în fiecare zi. Ea nu mă crede. Îmi zice: „ești un mincinos nebun, o să-i înebunești și pe copii cu plimbările astea pe curcubeu...”este simplu, îmi place când îmi spune asta. Iau chitara și-i șoptesc chitarei la ureche: „cântă-i ceva” și chitara începe să cânte singură din ea, în timp ce noi ne tăvălim iar prin coji de portocală, asta pentru că cei mici dorm...
În fiecare zi, copiii mei dorm, dar mă miră faptul cum de mai au timp să fie trezi în fiecare zi...
Duc o viață fericită de insomniac, în fiecare zi. Este simplu. Să te tăvălești în fiecare zi cu cea de care te îndrăgostești zilnic și ea... în fiecare zi să-ți înțeleagă nebunia și să-ți nască în fiecare zi un alt copil, un alt copil. Este simplu. Chiar acum, de revelion, o să-i spun: ”prostuțo, revelionul s-a amânat pentru la anu’!” și ea o să râdă ca un delfin și... bineînțeles, nu contează anotimpul, starea mea, sau a ei... etc... este noapte în fiecare zi.