|
Biography Marin Corneliu Dobre
In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi.
Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare.
Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta.
Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu.
Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa se desavârseasca intelectual, sa urmeze cursurile Universitatii. A absolvit Facultatea de Limba si Literatura Româna a Universitatii din Bucuresti, in anul 1964.
Dupa un stagiu de sapte ani intr-o comuna dâmboviteana, Gura Sutii, a venit prin concurs in Bucuresti, unde in 1980 si-a luat gradul didactic I.
S-a casatorit in anul 1976 cu Mioara Puiu, de aceeasi profesie, absolventa a Universitatii din Craiova, si au avut doi baieti - Paul si Alin, in prezent, primul, profesor de matematica iar al doilea economist.
Intreaga viata si-a impartit-o intre educatia a zeci de promotii de elevi si familie, fiind un sot si un tata cu mari disponibilitati sufletesti. Suferea cu fiecare nota mai mica pe care era nevoit uneori s-o dea, intrebându-se daca nu cumva este vinovat ca nu toti raspund asteptarilor sale. Si-a dorit ca prin obiectul sau de studiu - limba si literatura româna sa-i imbogateasca sufleteste pe elevii sai, ca acestia sa se indrepte cu dragoste spre scoala, sa uite pentru câteva ore de eventuale probleme familiale, asa cum reiese din:
Test de autoapreciere
" Când elevul cel mai slab la invatatura din clasa va pleca zâmbind interior, ca a mai aflat ceva, ca a mai crescut cu ceva, când abia va astepta ora urmatoare, atunci mi-am facut datoria."
A debutat sub pseudonimul Gheorghe Stefan in "Urmasii", nr.1/1973, caietul literar al cenaclului Ienachita Vacarescu, cu poeziile "Glasul poetului" si "Ulise", apreciate de poetul Virgil Carianopol pentru sinceritatea si prospetimea versurilor.
Acel om in gradina caruia au fost cultivate atâtea suflete, acum nu mai este fizic printre noi pentru ca trupul se dovedeste, cu trecerea anilor neputincios, iar sufletul incearca sa-si afle scaparea dincolo de timp.
In fata tablei negre nestearsa niciodata parca, profesorul de limba româna si-a deschis sufletul in eternitate pentru tine "frate cititorule". Cuvintele scrise apasat cu creta, prezinta atât "vaduri de amaraciune" dar si o lumina noua a gradinii raiului.
Aceasta "zgârietura in timp", cum ii placea autorului sa-si denumeasca opera, este si o incercare de purificare a omului de tot ceea ce este neomenesc si da o perspectiva de "viata noua" celui care va reusi sa citeasca cu sufletul si ultima pagina.
A vrut, a cautat si a izbutit sa intre pe poarta ce duce la valorile spirituale nemuritoare. si odata gasita aceasta poarta el a lasat-o deschisa.
Dar timpul n-a mai avut rabdare. A sfârsit pe trei scaune in cancelarie, intr-o zi de 4 decembrie 2000, dupa ce trecuse notele de la teza in catalog, fixase subiectele pe tabla la alta clasa...
..................................................
"Daca l-am cunoscut vreodata pe Dumnezeu, atunci acesta era in privirea lui adânca,in ochii sai mari si tristi, in obrazul sau alb de inceput de lume, in cuvintele sale ce-ti alinau durerea vietii crude, in sufletul sau cald cu miros de tei infloriti, in gandul sau frumos si hoinar ce colinda lacul cu salcii pletoase, cu unde line si mai ales cu amintirile copilariei;zâmbetul sau era soarele vietii mele. Amore aeternitatis!" Alin Dobre
[email protected]
|
Recommended Reading
